Verdict istoric la Haga: Hashim Thaci, condamnat la 25 de ani

Tribunalul Special pentru Kosovo de la Haga a pronunțat miercuri o sentință istorică, condamnându-l pe fostul președinte Hashim Thaci la 25 de ani de închisoare pentru crime de război. Alături de el, alți trei foști lideri de rang înalt ai Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA/UCK) au primit pedepse grele cu închisoarea, marcând finalul unuia dintre cele mai urmărite procese internaționale din ultimii ani. Decizia instanței vizează fapte comise în perioada aprilie 1998 – iunie 1999, într-un context marcat de violențe etnice și lupte pentru independență.

Judecătorul președinte Charles Smith III a citit verdictul într-o sală de judecată tensionată, subliniind gravitatea faptelor pentru care Thaci a fost găsit vinovat. „În numele poporului din Kosovo, completul de judecată vă declară, Hashim Thaci, vinovat de arestare și detenție arbitrară ca crimă de război împotriva a cel puțin 385 de persoane; tratament crud împotriva a cel puțin 49 de persoane; tortură ca crimă de război împotriva a cel puțin 303 persoane și crimă ca crimă de război comisă împotriva a 96 de persoane”, a declarat magistratul.

Detaliile sentințelor și acuzațiile confirmate

Pe lângă Hashim Thaci, co-inculpații săi au primit, de asemenea, pedepse semnificative. Jakup Krasniqi a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, Kadri Veseli la 18 ani, iar Rexhep Selimi la 13 ani. Toți cei patru bărbați au fost găsiți responsabili pentru aceste atrocități în calitatea lor de oficiali de rang înalt ai KLA în timpul războiului cu forțele sârbe. Instanța a stabilit că aceștia au deținut controlul asupra operațiunilor și au permis sau ordonat acțiuni care au încălcat grav dreptul internațional umanitar.

Cu toate acestea, instanța i-a achitat pe cei patru de acuzațiile de crime împotriva umanității, care includeau persecuția, întemnițarea, alte acte inumane și disparițiile forțate. Motivul invocat de judecători pentru această achitare parțială a fost faptul că dovezile prezentate indicau că aceste fapte specifice ar fi fost comise după încheierea oficială a războiului din Kosovo, ieșind astfel de sub jurisdicția strictă a încadrării de crime împotriva umanității în contextul conflictului armat analizat.

Structura de comandă și „Întreprinderea Criminală Comună”

Un punct central al procesului a fost argumentul apărării conform căruia KLA nu avea o structură de comandă militară adecvată, susținând că inculpații nu aveau un control real asupra luptătorilor de rang inferior. Totuși, judecătorul Smith a respins această teză, afirmând că Direcția Politică a KLA, condusă de Thaci, exercita o autoritate imensă asupra forțelor de gherilă. Instanța a concluzionat că Thaci, Veseli, Krasniqi și Selimi au făcut parte dintr-o „întreprindere criminală comună” (joint criminal enterprise).

Scopul acestei asocieri a fost exercitarea controlului prin vizarea oponenților percepuți ai KLA. Printre victime s-au numărat persoane asociate cu alte grupări politice sau militare care nu își declaraseră loialitatea față de KLA – în special membri ai Ligii Democrate din Kosovo (LDK) – precum și persoane suspectate de colaborare cu autoritățile sârbe și membri ai grupurilor etnice non-albaneze, cum ar fi romii și sârbii. Verdictul a menționat că sute de oameni au fost întemnițați, iar unii au murit din cauza bătăilor severe aplicate de captorii lor.

Reacții violente și contextul politic din Kosovo

Anunțarea verdictului a declanșat furie în rândul miilor de susținători ai inculpaților care au călătorit la Haga. Aceștia au urmărit transmisiunea în direct într-un parc public și au încercat să mărșăluiască spre clădirea tribunalului, fiind opriți de poliția olandeză. Pentru mulți etnici albanezi, KLA rămâne o organizație de eliberatori care au luptat împotriva represiunii regimului lui Slobodan Milošević, iar tribunalul este văzut ca fiind părtinitor.

Judecătorul Smith a ținut să precizeze că acest caz „nu se referă la legitimitatea Armatei de Eliberare din Kosovo” și nici nu ignoră crimele comise de armata sârbă împotriva albanezilor. „Acest caz nu se ocupă de nicio pretenție de autoapărare. În schimb, se concentrează exclusiv pe întrebarea dacă faptele menționate în rechizitoriu au fost comise”, a explicat el. Totuși, procesul a fost marcat de controverse și acuzații de intimidare a martorilor, ceea ce a dus la un al doilea proces pentru Thaci, sub acuzația de obstrucționare a justiției.

Un tribunal special cu sediul în străinătate

Camerele Specializate pentru Kosovo (Kosovo Specialist Chambers) reprezintă o instituție hibridă unică. Deși fac parte din sistemul de justiție kosovar, acestea au sediul la Haga și sunt încadrate cu judecători și procurori internaționali. Această structură a fost creată sub presiunea aliaților occidentali ai Kosovo, din cauza îndoielilor că sistemul judiciar local ar putea judeca imparțial foști luptători KLA, considerați eroi naționali la Pristina.

Sentința de miercuri poate fi atacată cu apel. Timpul petrecut de inculpați în detenție, începând cu noiembrie 2020, va fi dedus din pedeapsa totală. Indiferent de rezultatul apelului, acest caz rămâne cel mai important proces din istoria recentă a Balcanilor, punând sub semnul întrebării moștenirea liderilor care au transformat Kosovo dintr-o provincie aflată în conflict într-un stat independent.