Absolvenții albanezi, discriminați de sistemul de notare din Macedonia

În Macedonia de Nord, procesul de recrutare pentru funcțiile publice a devenit centrul unei controverse majore, după ce un sistem de coeficienți bazat pe clasamente universitare internaționale a început să elimine candidați cu rezultate academice excepționale. Această situație îi afectează în mod disproporționat pe cetățenii de etnie albaneză, care constituie aproximativ un sfert din populația țării, dar ale căror instituții de învățământ superior sunt adesea dezavantajate de criteriile actuale de evaluare.

Cazul lui Emine Haxhiu Memishi este simptomatic pentru această criză. La începutul anului 2025, aceasta a aplicat pentru un post de asistent la Ministerul Economiei și Muncii, având o diplomă în economie de la Istanbul Commerce University, o medie de 9,88 și experiență profesională în Turcia și Londra. Cu toate acestea, ea a fost eliminată în prima etapă a procesului de selecție din cauza unui coeficient de 0,5 aplicat universității sale, deoarece instituția nu figura în marile clasamente internaționale.

Mecanismul coeficienților și impactul asupra meritocrației

Sistemul actual de recrutare în administrația de stat din Macedonia de Nord este reglementat de Legea funcționarilor administrativi din 2014. Procesul este structurat în trei etape, prima fiind cea care acordă puncte pentru educație, experiență și competențe. Din totalul de 40 de puncte posibile, educația reprezintă cea mai mare pondere, respectiv 30 de puncte. Problema intervine la modul de calcul: media generală a candidatului este multiplicată cu un coeficient atribuit universității absolvite.

Universitățile străine primesc coeficienți în funcție de poziția lor în clasamentele Shanghai (ARWU), Times Higher Education sau QS World University Rankings. Universitățile locale sunt evaluate de Ministerul Educației. Orice instituție care nu apare în aceste liste primește automat cel mai mic coeficient, de 0,5. În contrast, Universitatea „Sfinții Chiril și Metodiu” din Skopje, finanțată de stat, beneficiază de coeficientul maxim de 2,0. Astfel, un absolvent cu media 7,0 de la această universitate obține 14 puncte, în timp ce un absolvent cu media 9,88 de la o universitate neclasată (precum cea din Istanbul) primește doar 4,94 puncte.

Dezavantajarea sistematică a comunității albaneze

Această metodologie are un impact etnic profund. Datele arată că, în 2025, mai puțin de 8% dintre absolvenții Universității „Sfinții Chiril și Metodiu” erau albanezi. Majoritatea studenților albanezi aleg universitățile de limbă albaneză din țară: Universitatea din Tetovo și Universitatea „Maica Tereza” din Skopje. Universitatea din Tetovo, a doua ca mărime din țară, are un coeficient de doar 1,43, fiind clasată pe locul opt din 19 instituții locale.

Situația este și mai gravă pentru Universitatea „Maica Tereza”, înființată în 2016. Deși este o instituție publică acreditată, Ministerul Educației nu a mai actualizat clasamentele din anul fondării acesteia, ceea ce înseamnă că toți absolvenții săi sunt penalizați cu coeficientul minim de 0,5. Criticii, precum Blendi Hodai de la Forumul pentru Schimbări Educaționale, susțin că este inacceptabil ca statul să înființeze o universitate, să o acrediteze, dar apoi să îi trateze absolvenții ca fiind „mai puțin valoroși” în propriile concursuri de angajare.

Vidul legislativ și eșecul „Balancer-ului”

Până recent, echilibrul etnic în instituții era menținut prin instrumentul numit „Balancer”, creat pentru a asigura reprezentarea echitabilă a minorităților. Totuși, în octombrie 2024, Curtea Constituțională a eliminat acest mecanism, considerând că favoriza abuzurile. Guvernul a încercat să introducă o nouă Lege a Reprezentării Echitabile și Adecvate, însă proiectul este blocat în Parlament.

Partidele de opoziție, precum Uniunea Democrată pentru Integrare (DUI) și Alianța pentru Albanezi, critică noua lege pentru lipsa unor cote fixe sau a sancțiunilor pentru instituțiile care nu respectă diversitatea. În lipsa unei legislații clare, sistemul de coeficienți rămâne singurul criteriu tehnic, perpetuând ceea ce mulți consideră a fi o formă de discriminare instituționalizată. Berat Dehari, decan la Universitatea Europeană din Skopje, subliniază că aceste clasamente pot fi utile pentru analize instituționale, dar nu ar trebui să fie factorul determinant în recrutarea individuală, unde competența ar trebui să primeze.

Macedonia de Nord versus standardele regionale și europene

Analiza comparativă arată că Macedonia de Nord este o excepție în regiune. În Albania, Kosovo sau Serbia, recrutarea în sectorul public nu utilizează coeficienți bazați pe clasamente universitare internaționale. În aceste țări, evaluarea se concentrează pe experiență, teste de competență și calificări specifice postului. Deși politizarea rămâne o problemă comună în Balcani, niciun alt stat vecin nu penalizează matematic diplomele în funcție de prestigiul global al universității de origine.

Uniunea Europeană monitorizează atent situația. În raportul său din 2025 privind statul de drept, Comisia Europeană a evidențiat deficiențe în procedurile de numire din Macedonia de Nord, cerând o administrație publică bazată pe merit și responsabilitate. Parlamentul European a solicitat, de asemenea, modernizarea sistemului pentru a elimina politizarea și a asigura șanse egale pentru toți cetățenii, indiferent de mediul lor academic sau etnic.

Ministerul Administrației Publice din Skopje a declarat că analizează posibilitatea schimbării sistemului, recunoscând că actualul model ar putea necesita ajustări pentru a asigura transparența. Totuși, nu a fost oferit un calendar clar pentru aceste reforme, lăsând mii de absolvenți într-o stare de incertitudine profesională.