Iașul stinge lumina noaptea, din 3 august.

Iașiul devine primul mare municipiu din România care ia măsuri vizibile de raționalizare a energiei electrice după ce țara a intrat oficial în stare de alertă energetică. Primarul Mihai Chirica a anunțat în noaptea de joi spre vineri, într-o postare publicată pe pagina sa oficială de Facebook, că începând de duminică noaptea, 2 spre 3 august 2026, iluminatul stradal din municipiu va fi redus pe timp de noapte, pentru o economie estimată la 10 MWh în fiecare noapte.

Decizia vine la doar câteva ore după ce premierul Ilie Bolojan a declarat stare de urgență energetică la nivel național pe tot parcursul lunii august, după ce nivelul Dunării a scăzut la minime istorice și a forțat oprirea producției la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

România fără 20% din energie. Dunărea a oprit Cernavodă

Situația este fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Reuters, autoritățile au fost nevoite să oprească controlat unul dintre cele două reactoare de 706 MW de la Cernavodă, care împreună asigură aproximativ o cincime din producția de energie a României.

Guvernul a alocat de urgență fonduri pentru lucrări pe Dunăre, pentru a reruta temporar apă dintr-un canal și a menține al doilea reactor conectat la rețea, și a anunțat că este în discuții cu Ucraina și alți vecini pentru a asigura importuri de energie la orele de vârf de consum. Starea de alertă este valabilă pe toată luna august, cu posibilitate de prelungire dacă seceta continuă.

Nivelul scăzut al Dunării nu afectează doar România. Ungaria a fost nevoită să reducă producția la centrala nucleară de la Paks, singura din țară, din același motiv – lipsa apei pentru răcire. Este un tablou de criză regională care pune presiune uriașă pe întreg mixul energetic european.

Pentru România, pierderea Cernavodei înseamnă presiune pe termocentralele pe cărbune, pe care Comisia Europeană tocmai cere să le închidem, și pe importuri scumpe din piața spot. În aceste condiții, fiecare MWh economisit la nivel local contează.

Ce a decis exact Mihai Chirica la Iași

În postarea sa, primarul Iașului detaliază un plan în trei puncte, încercând să prevină din start valul de critici și teoriile conspirației care apar de obicei în astfel de situații.

1. Fără favoritism
Chirica insistă că decizia de reducere a iluminatului stradal pe timp de noapte se va aplica unitar și echitabil pe întreg domeniul public. "Nu vor exista cartiere favorizate și cartiere defavorizate; toți suntem o comunitate și trecem împreună prin această perioadă", scrie edilul. Este un mesaj politic calculat, menit să taie din fașă acuzațiile că se ia lumina din Tătărași și se lasă în Copou sau invers. Măsura se aplică tuturor.

2. Excepții stricte legate de siguranță
Planul de reducere exclude, prin excepție, spațiile unde iluminatul este vital pentru viață și siguranță. Lista este clară și arată că Primăria a învățat din greșelile altor orașe europene care au stins lumina haotic în 2022:

• Curțile spitalelor, unde activitatea medicală și accesul ambulanțelor nu pot fi afectate sub nicio formă;

• Pasajele subterane și pietonale, pentru a preveni orice risc de accident sau infracționalitate pe timp de noapte;

• Punctele centrale majore și zonele pietonale de interes, precum Piața Unirii, unde riscul de incidente este major și unde există camere de supraveghere care au nevoie de lumină.

3. Vigilență sporită din partea Poliției
Odată cu reducerea fluxului de iluminat stradal, edilul spune că a solicitat mobilizare maximă din partea Poliției Locale, în strânsă colaborare cu Poliția Națională, pentru intensificarea patrulelor în toate cartierele. Este punctul cel mai sensibil. Experiența altor orașe arată că reducerea iluminatului duce la o creștere a sentimentului de nesiguranță și, uneori, a micilor infracțiuni.

"Todată, fac un apel la vigilență către fiecare cetățean în parte. Vă rog să fiți atenți, să semnalați orice neregulă sau situație suspectă la dispeceratul Poliției Locale și să dăm dovadă de solidaritate", mai spune Chirica în finalul postării.

10 MWh pe noapte – mult sau puțin?

La prima vedere, 10 MWh pe noapte pare o cifră mică în comparație cu cei 700 MW pierduți de la Cernavodă. La nivel de oraș, economia este semnificativă.

10 MWh reprezintă consumul mediu nocturn al aproximativ 2.500 – 3.000 de apartamente din Iași. Pe o lună de zile, înseamnă 300 MWh economisiți doar din iluminat – suficient cât să alimenteze un cartier mic.

Mai important decât cifra în sine este semnalul. Iașul dă tonul. Este de așteptat ca în zilele următoare și alte mari municipii – Cluj-Napoca, Timișoara, București – să anunțe măsuri similare. În 2022, în timpul crizei gazelor, modelul a fost identic: au început câteva orașe din Germania și apoi s-a extins în toată UE.

Din punct de vedere politic, Chirica joacă inteligent. Se poziționează ca administrator responsabil, care ia măsuri nepopulare, dar necesare, înainte să fie obligat de Guvern. Mesajul "intervenim preventiv și responsabil" din debutul postării este cheia. În plus, invocă datoria administrației locale – o retorică care prinde bine în an electoral.

Riscul? Dacă măsura e percepută ca fiind făcută prost, cu zone întregi în beznă și cu incidente de securitate, efectul de imagine se întoarce.

Ce urmează pentru ieșeni?

Deocamdată vorbim doar de iluminat. Dar dacă Dunărea nu-și revine și dacă temperaturile extreme continuă, scenariul de criză prevede pași suplimentari: reducerea iluminatului ornamental pentru clădiri publice, oprirea reclamelor luminoase pe timp de noapte și, în ultimă instanță, apeluri către marii consumatori industriali să-și reducă consumul la vârf.

Guvernul a spus clar că nu se pune problema unor pene de curent planificate pentru populație, dar a cerut solidaritate și consum responsabil. Mesajul lui Chirica se înscrie perfect în această linie.