Amazonia în flăcări: Fenomenul El Niño declanșează incendii masive

Pădurea tropicală amazoniană, considerată plămânul planetei, se confruntă cu o criză ecologică majoră în toamna anului 2026. Spre deosebire de fenomenele meteorologice violente și rapide, precum tornadele sau furtunile electrice care provoacă distrugeri în câteva minute, fenomenul El Niño își exercită influența distructivă pe parcursul multor luni. Anul acesta, seceta extremă care însoțește El Niño a lăsat Amazonul într-o stare de vulnerabilitate critică, pregătind terenul pentru ceea ce oamenii de știință descriu ca fiind începutul unui sezon de incendii lung și sever.

Începând cu luna septembrie 2026, sistemele de monitorizare prin satelit au raportat creșteri bruște ale activității focarelor și ale emisiilor de fum în regiunile centrale și estice ale bazinului amazonian. Datele furnizate de sistemul FIRMS (Fire Information for Resource Management System) al NASA, împreună cu Baza de Date Globală a Emisiilor de Incendii (GFED) și platforma NASA Worldview, indică o zonă vastă de activitate termică ridicată. Aceasta se întinde de la pădurile care înconjoară centrele comerciale și de transport din Manaus și Santarém, până la gura de vărsare a fluviului Amazon.

Impactul devastator asupra sănătății publice în Manaus

Pe data de 12 octombrie 2026, instrumentul MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer) de pe satelitul Aqua al NASA a surprins imagini dramatice cu coloane de fum care se ridicau de pe ambele maluri ale Amazonului. Fumul dens a acoperit complet orașul Manaus, capitala statului brazilian Amazonas, transformând viața cotidiană a celor peste două milioane de locuitori într-un coșmar respirator. Autoritățile locale au raportat o calitate a aerului extrem de precară, cu valori ale particulelor fine (PM 2.5) depășind 135 micrograme pe metru cub, reprezentând al doilea cel mai slab rating pe indicele regional de calitate a aerului.

Consecințele imediate asupra societății au fost drastice. Școlile au fost închise, evenimentele publice au fost anulate, iar ligile sportive pentru copii au fost suspendate, în timp ce oficialii din domeniul sănătății au emis avertismente severe privind riscurile expunerii la aerul toxic. Această situație subliniază modul în care degradarea mediului în zonele forestiere izolate are repercusiuni directe și violente asupra marilor centre urbane din regiune.

Cascada incendiilor tropicale și mecanismul El Niño

Douglas Morton, cercetător al sistemelor terestre la Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA, explică faptul că incendiile din jurul orașelor Santarém și Manaus fac parte dintr-o „cascadă” de foc în zonele tropicale. Acest fenomen este strâns legat de perturbarea tiparelor de precipitații cauzată de El Niño (o oscilație climatică caracterizată prin încălzirea apelor de suprafață în Oceanul Pacific). Tiparul începe de obicei de-a lungul Ecuatorului, cu secetă și incendii de turbă în Indonezia, urmate de o activitate crescută a incendiilor în această parte a Amazonului.

Studiile realizate de Morton și colegii săi de la Universitatea din California, Irvine, și Vrije Universiteit Amsterdam, au documentat acest model încă din timpul sezonului distructiv 2015–2016. În 2026, scenariul se repetă cu o precizie matematică: Indonezia a fost sufocată de fum și secetă începând cu luna august, iar acum Amazonul reprezintă „a doua piesă de domino” care cade în această succesiune globală. Cercetătorii anticipează că următorul val de incendii se va deplasa spre nord în lunile noiembrie și decembrie, afectând statele Roraima, Amapá și părți din Venezuela, Guyana și Surinam.

Vulnerabilitatea ecosistemului și factorul uman

Un aspect deosebit de îngrijorător este faptul că multe dintre pădurile care ard acum sunt aceleași care au fost afectate în episoadele El Niño din 2015 și 2023. Incendiile în pădurile tropicale umede provoacă daune ecologice mult mai grave decât în alte ecosisteme, deoarece speciile de aici nu sunt adaptate evolutiv la foc. Mai mult, pădurile care au ars anterior sunt acum mult mai susceptibile la incendii intense; arborii parțial carbonizați și degradarea structurii forestiere permit focului să se propage mai ușor prin subarboretul uscat.

Deși condițiile climatice sunt extreme, cauza declanșatoare rămâne, în proporție de peste 99%, activitatea umană. În mod normal, Amazonul este atât de umed încât fulgerele provoacă mai puțin de 1% din incendii. Totuși, în 2026, precipitațiile în Manaus au fost cu 95% mai mici decât normalul în august și cu 60% mai mici în septembrie. Ceea ce încep ca focuri controlate pentru gestionarea terenurilor agricole sau curățarea pășunilor scapă rapid de sub control din cauza uscăciunii extreme, transformându-se în incendii de pădure necontrolate care mistuie vegetația de la nivelul solului.

Tehnologia satelitară și monitorizarea invizibilului

Analiza observațiilor prin satelit indică existența a 50 până la 70 de incendii necontrolate doar în regiunea Santarém. Shane Coffield, cercetător la Universitatea din Maryland și NASA Goddard, utilizează date de la instrumentul VIIRS (Visible Infrared Imaging Radiometer Suite) pentru a identifica focare care adesea nu ating pragul de detectare al algoritmilor standard. Coffield colaborează cu rețeaua MapBiomas pentru a cartografia aceste „incendii candidate”, care sunt adesea ratate de sateliți din cauza fumului dens, a norilor sau a coronamentului forestier deschis care blochează semnalul infraroșu.

Această monitorizare avansată este crucială, deoarece în zilele cu cel mai mult fum, senzorii optici tradiționali pot oferi o imagine falsă a situației, subestimând numărul real de focare. Eforturile NASA Earth Action vizează tocmai eliminarea acestor lacune informaționale pentru a ajuta autoritățile locale să intervină mai eficient. Până la sosirea sezonului ploios, estimată pentru decembrie 2026 sau ianuarie 2027, riscul rămâne la cote maxime, iar experții avertizează că orice utilizare a focului în scopuri agricole ar trebui evitată cu strictețe.