Biden și Trump au cerut activarea sau oprirea Starlink în mai multe țări. Cine controlează accesul la rețea

Miza reală este cine decide accesul la o infrastructură privată folosită pentru comunicații militare și pentru conectarea protestatarilor. Disputa ucraineană arată și diferența dintre repornirea unei conexiuni și restabilirea performanței necesare pe front. La Washington, promisiunile politice coexistă cu întrebări despre responsabilitatea pentru restricții.

Washingtonul a cerut blocarea terminalelor suspectate că ajunseseră la adversari

În mandatul lui Joe Biden, oficialii americani au urmărit două obiective prin colaborarea cu SpaceX: extinderea accesului pentru aliați și limitarea utilizării de către adversari. Mediafax prezintă aceste demersuri pe baza relatării Reuters, care citează foști oficiali americani.

Discuțiile implicau frecvent Pentagonul și Casa Albă. Unele vizau terminale despre care serviciile de informații suspectau că ajunseseră la grupări susținute de Iran.

În octombrie 2023, serviciile de informații au avertizat Casa Albă că persoane asociate Hezbollah ar fi putut avea terminale Starlink. Suspiciunile au apărut în timpul confruntărilor dintre Israel și grupare în sudul Libanului, potrivit relatării Mediafax.

În 2024, oficialii americani au exprimat îngrijorări similare privind rebelii houthi din Yemen, în timpul campaniei aeriene americane împotriva grupării. Administrația Biden a solicitat identificarea și dezactivarea terminalelor respective. Doi foști oficiali citați de Reuters au spus că SpaceX a oprit cel puțin o parte dintre acestea.

Relația avea și o componentă formală. Mediafax menționează un document trimis de SpaceX în 2024 Biroului pentru Industrie și Securitate din Departamentul Comerțului al SUA. Compania descria cooperarea cu agențiile guvernamentale pentru autorizații de export și protejarea tehnologiilor în sprijinul obiectivelor americane de securitate și politică externă.

Iranul a făcut obiectul solicitărilor ambelor administrații

Pentru Iran, obiectivul declarat al demersurilor era extinderea comunicațiilor. Patru foști oficiali au descris solicitările administrației Biden pentru activarea Starlink în Iran și Ucraina, relatează Mediafax, citând Reuters.

Demersul privind Iranul a însoțit protestele începute în septembrie 2022, după moartea Mahsei Amini. Autoritățile o arestaseră pentru nerespectarea regulilor privind purtarea hijabului.

Un fost oficial a afirmat că administrația americană a ajutat la transportarea unor terminale Starlink în Iran, potrivit Mediafax. Scopul activării era facilitarea comunicațiilor în timpul manifestațiilor.

Administrația Trump a discutat, la rândul său, cu Musk și reprezentanții SpaceX despre introducerea și activarea terminalelor în Iran. Discuțiile au urmat atacurilor americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026.

Reuters atribuie aceste informații unui fost oficial de rang înalt al administrației Trump și unei persoane familiarizate cu discuțiile, arată Mediafax. Washingtonul spera că accesul la internet îi putea ajuta pe protestatarii antiguvernamentali.

Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public activarea terminalelor. Distincția contează: o solicitare politică nu echivalează cu funcționarea efectivă a serviciului. În cazul Iranului, relatarea descrie demersurile americane, fără ca acestea să reprezinte o confirmare publică a rezultatului.

Kievul contestă restabilirea completă a serviciului

Ucraina folosește Starlink pentru comunicații militare și anumite activități de apărare împotriva rachetelor rusești, potrivit Mediafax. Starshield, versiunea militară, include receptoare concepute să reziste bruiajului radio. Acestea asigură legătura dintre drone și operatori, inclusiv în misiuni din spatele liniilor rusești.

Volodimir Zelenski a acuzat limitarea intenționată a accesului la Starshield și reducerea vitezei Starlink, cu efecte asupra dronelor ucrainene. Disputa privește astfel performanța conexiunii, nu simpla existență a accesului.

Cinci oficiali ucraineni au declarat că restricțiile perturbă conexiunile dronelor care depășesc 160 km/h. Măsurile se aplică din 13 octombrie, relatează HotNews și Economica.net, citând relatările agențiilor de presă.

Joi, Donald Trump afirmase că Musk restabilise accesul. Vineri, 23 octombrie 2026, președintele american a spus că nu discutase cu șeful SpaceX despre problemă, dar că putea interveni.

„Am auzit că a fost reparat, dar dacă nu, voi vorbi cu el”, a declarat Donald Trump, președintele SUA, potrivit HotNews.

Kievul susținea însă că restricțiile continuau. Știrile Pro TV a relatat declarația lui Zelenski potrivit căreia viteza crescuse puțin după izbucnirea controversei, dar conexiunea rămânea limitată.

Prioritatea Ucrainei este revenirea la viteza normală. Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a subliniat că „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru”, potrivit Mediafax.

Responsabilitatea pentru restricții rămâne în centrul disputei

Reuters relatase anterior că ordinul de limitare a Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe, scrie Mediafax. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței, fără să confirme că ordonase măsura.

Musk a prezentat o altă delimitare a responsabilităților. Într-o postare menționată de Mediafax, el a afirmat că guvernul SUA deține și controlează sistemele Starshield. Potrivit explicației sale, armata americană decide eventualele restricții, iar autoritatea finală îi revine președintelui SUA. SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii.

Problema controlului nu a apărut odată cu actualele limitări. După invazia rusă din 2022, administrația Biden a încercat să extindă utilizarea Starlink de către armata ucraineană.

În același an, Musk ar fi ordonat întreruperea acoperirii în anumite zone pe care Ucraina încerca să le recucerească. Mediafax citează relatări anterioare Reuters despre această decizie, care i-ar fi surprins pe oficialii Casei Albe.

Separat, Musk a recunoscut public refuzul activării rețelei lângă Sevastopol pentru sprijinirea unui atac ucrainean asupra flotei ruse. El a motivat că nu dorea să contribuie la un act major de război, potrivit Mediafax.

Actuala controversă readuce în discuție dependența militară de SpaceX. Mediafax relatează îngrijorările unor oficiali europeni, care susțin dezvoltarea unor capacități proprii de comunicații militare prin satelit. Aceștia invocă lipsa unei alternative viabile pe termen scurt.

Ce urmărim mai departe

• Restabilirea performanței în Ucraina: dacă autoritățile de la Kiev confirmă eliminarea restricțiilor care afectează dronele rapide.
• Clarificarea deciziei americane: cine a dispus limitarea Starshield și ce explicații oferă Casa Albă despre responsabilități.
• Rezultatul demersurilor pentru Iran: dacă administrația americană sau SpaceX confirmă public activarea terminalelor.

Surse

• Mediafax
• HotNews