Presiuni asupra persoanelor cu dizabilități din Serbia pentru voturi

O investigație realizată de BIRN scoate la iveală o realitate sumbră în pragul alegerilor din Serbia: persoanele vulnerabile sunt ținta unor tactici de intimidare menite să asigure supraviețuirea politică a Partidului Progresist Sârb (SNS). Mărturiile colectate indică faptul că beneficiarii de alocații de îngrijire sunt avertizați că ar putea pierde aceste drepturi legale dacă nu își demonstrează loialitatea față de formațiunea condusă, până recent, de Aleksandar Vucic.

„S-ar putea să nu mai primești niciodată alocația de îngrijire” – aceasta este amenințarea voalată pe care o femeie cu dizabilități a declarat că a primit-o din partea unei asociații majore de profil. Deși ajutorul financiar este un drept garantat prin lege, dependența acestor asociații de finanțarea de la bugetul de stat sau local creează un mecanism de control prin care vulnerabilitatea economică este transformată în capital electoral.

Frica colectivă și mecanismele de control social

Activiștii pentru drepturile omului vorbesc despre o „frică colectivă” care s-a instalat în rândul celor peste 356.000 de sârbi care trăiesc cu o dizabilitate. Această cifră reprezintă aproximativ 5,5% din populația țării, un segment electoral semnificativ care poate înclina balanța în scrutinuri strânse. Frica nu necesită întotdeauna o amenințare verbală explicită; ea este alimentată de percepția generală că sistemul de protecție socială este controlat politic.

Un activist care a dorit să rămână anonim a explicat pentru BIRN că mulți cetățeni acceptă să voteze cu partidul de guvernământ din proprie inițiativă, temându-se că orice formă de opoziție ar putea duce la tăierea serviciilor de asistență. Nu este vorba doar despre coerciție directă, ci despre un sentiment larg răspândit că supraviețuirea zilnică depinde de bunăvoința politicienilor aflați la putere. Această dinamică subminează însăși esența procesului democratic, transformând votul dintr-un act de voință într-un instrument de supraviețuire.

Rolul asociațiilor de profil în rețeaua electorală

Asociațiile care ar trebui să protejeze drepturile persoanelor cu dizabilități par să fi devenit, în multe cazuri, extensii ale aparatului de partid. În timpul campaniei pentru alegerile parlamentare anticipate din 2023, peste 2.000 de figuri publice au semnat o declarație de susținere pentru SNS, printre care s-au numărat 117 lideri ai unor federații și asociații pentru persoane cu dizabilități.

Surse din interiorul acestor organizații susțin că mulți lideri au fost forțați să semneze aceste angajamente, încălcând statutele propriilor instituții care interzic implicarea politică. „Au spus pur și simplu: 'A trebuit să o fac'”, a declarat un angajat al unei organizații din Belgrad. Aceste asociații, denumite informal „tradiționale”, funcționează ca rețele de colectare a voturilor, oferind acces la socializare sau beneficii minore în schimbul loialității politice. În sudul Serbiei, martorii descriu scene în care noii șefi de organizații, numiți pe criterii politice, scot membrii individual afară din săli pentru a le cere „voturi sigure” pentru SNS.

Sărăcia ca pârghie de manipulare politică

Contextul economic al persoanelor cu dizabilități din Serbia este unul precar. Datele din 2021 arată că peste 70% dintre familiile care au un membru cu dizabilități trăiesc sub pragul sărăciei, iar rata de ocupare a forței de muncă în acest segment este de doar 13%. Această dependență totală de stat face ca orice întârziere a plăților să fie percepută ca o pedeapsă.

Observatorul electoral CRTA a documentat cazuri în care centrele de asistență socială prioritizează plățile către simpatizanții partidului de guvernământ. Mai mult, există raportări despre oferirea de pachete umanitare sau lemne de foc în schimbul voturilor. O femeie din nordul Serbiei, critică la adresa guvernului, a relatat că nu a mai primit alocația din luna mai, în timp ce angajații centrelor sociale folosesc retorica „recunoștinței”. Mesajul transmis este subtil: „Vucic v-a ajutat, v-a oferit aceste facilități, iar acum trebuie să vă arătați recunoștința pentru a nu le pierde”.

Barierele fizice și lipsa confidențialității la vot

Pe lângă presiunile psihologice, persoanele cu dizabilități se confruntă și cu obstacole logistice care le încalcă dreptul la un vot secret și liber. Autoritățile electorale sârbe au fost criticate în repetate rânduri pentru inaccesibilitatea secțiilor de votare. De exemplu, persoanele cu deficiențe de vedere nu beneficiază de buletine de vot în limbajul Braille, fiind forțate să apeleze la însoțitori, ceea ce expune opțiunea lor politică.

Această lipsă de infrastructură electorală adaptată, combinată cu rețelele de influență din centrele de asistență socială, creează un mediu în care votul liber este aproape imposibil pentru cei mai vulnerabili cetățeni. În loc să fie un proces de alegere a reprezentanților, scrutinul devine pentru mulți o confirmare forțată a status-quo-ului, de teamă că schimbarea ar putea aduce tăierea singurelor surse de venit care le permit subzistența.