Criză demografică în Macedonia de Nord: Scădere masivă a elevilor

Macedonia de Nord pășește în noul an școlar 2026-2027 sub spectrul unei crize demografice fără precedent. Datele preliminare furnizate de autoritățile de la Skopje indică o prăbușire a numărului de copii care intră în sistemul de învățământ primar, un fenomen care forțează deja restructurarea rețelei școlare la nivel național. Această situație nu este doar o problemă educațională, ci un indicator clar al declinului populației într-o țară care se luptă de decenii cu instabilitatea economică și blocajele diplomatice în drumul său către Uniunea Europeană.

Cifre alarmante: O scădere de 38% în zece ani

Ministrul Educației, Vesna Janevska, a anunțat marți că, până în prezent, au fost înscriși aproximativ 14.500 de elevi în clasa întâi pentru anul școlar 2026-2027. Deși cifrele nu sunt încă finale, tendința este una dezolantă, fiind deja mult sub nivelul anului trecut, când s-au înregistrat 17.921 de boboci. Janevska a subliniat că ministerul se așteaptă ca acest trend descendent să continue și în anii următori, ceea ce pune o presiune imensă pe planificarea resurselor educaționale.

Privind în urmă, dimensiunea dezastrului demografic devine și mai evidentă. În anul școlar 2016-2017, în Macedonia de Nord intrau în prima clasă 23.266 de copii, conform datelor oficiale ale Oficiului de Stat pentru Statistică. În doar zece ani, țara a pierdut aproximativ 8.800 de elevi de clasa întâi. Această contracție de aproape 38% reflectă o societate care îmbătrânește rapid și care își pierde forța vitală prin plecarea tinerilor în străinătate.

Închiderea școlilor și comasarea claselor

Scăderea numărului de elevi are consecințe logistice imediate. Guvernul a anunțat că aproximativ 200 de clase din învățământul primar și alte 100 din învățământul secundar vor fi desființate în acest an din cauza lipsei de cursanți. Mai mult, se estimează că 26 de școli din mediul rural își vor închide porțile definitiv pe parcursul acestui an școlar, deoarece nu au reușit să atragă niciun elev nou sau au un număr infim de înscrieri.

Ministrul Janevska a explicat că unele dintre aceste unități de învățământ funcționau cu un total de doar cinci până la opt elevi. Menținerea acestor școli mici este considerată ineficientă și dăunătoare pentru procesul educațional. În astfel de cazuri, copiii sunt adesea grupați în clase simultane, unde un singur profesor predă materii diferite pentru elevi din ani de studiu diferiți. Această metodă limitează nu doar calitatea actului didactic, ci și oportunitățile de socializare esențiale pentru dezvoltarea psihologică a copiilor. Strategia autorităților este de a transfera elevii către școli mai mari, deși clasele combinate vor rămâne o soluție de ultim resort în zonele izolate, aflate la distanțe mari de centrele populate.

Emigrarea: „Pierdem elevi în timpul anului școlar”

Expertul demograf Donco Gerasimovski, fost director al Oficiului de Stat pentru Statistică, a oferit o perspectivă sumbră asupra cauzelor acestui fenomen. Pe lângă natalitatea scăzută, emigrarea familiilor tinere este principalul motor al depopulării școlilor. Un aspect îngrijorător este faptul că mulți copii dispar din evidențele școlare chiar în timpul anului de studiu.

„Conform calculelor mele, pierdem între 1.500 și 2.000 de elevi în decursul unui singur an școlar deoarece familiile lor părăsesc țara”, a declarat Gerasimovski pentru publicația Meta.mk. Această migrație silențioasă arată că părinții nu mai văd un viitor pentru copiii lor în Macedonia de Nord, alegând să plece în state din Europa Occidentală în căutarea unor condiții de viață mai bune și a unei stabilități politice pe care țara lor natală nu a reușit să o ofere.

Contextul geopolitic și eșecul reformelor

Declinul demografic nu a apărut din senin. În ultimele trei decenii și jumătate, Macedonia de Nord, o țară mică și fără ieșire la mare, nu a reușit să genereze o creștere economică tangibilă sau o consolidare democratică suficient de puternică pentru a reține populația. Drumul către integrarea europeană, văzut ca o soluție pentru modernizare, a fost presărat cu obstacole externe majore.

Inițial, Grecia a blocat parcursul țării timp de decenii din cauza disputei privind numele statului, problemă rezolvată prin Acordul de la Prespa în 2018. Ulterior, Bulgaria a impus propriul veto, centrându-se pe chestiuni de identitate, limbă și istorie, blocând din nou deschiderea capitolelor de negociere cu UE. Aceste blocaje prelungite au alimentat un sentiment de pesimism în rândul populației. Rezultatele ultimului recensământ din 2021 au confirmat temerile specialiștilor: populația țării a scăzut cu 9,2% în două decenii, ajungând de la 2,1 milioane la puțin peste 1,8 milioane de locuitori.