Trafic de droguri sub masca pernelor: Rețeaua dintre Macedonia și Serbia

Documentele judiciare recente și acordurile de recunoaștere a vinovăției semnate în Macedonia de Nord scot la iveală o operațiune de contrabandă de proporții industriale, care a utilizat industria legală a canabisului medicinal pentru a alimenta piața neagră din Balcani. Cazul, care a culminat cu capturi record și arestări la nivel înalt, arată cum granițele dintre afacerile legale și crima organizată devin tot mai difuze în regiune.

Totul a început să iasă la lumină în primele ore ale zilei de 15 ianuarie 2026, când un camion care traversase granița din Macedonia de Nord în Serbia a luat foc în apropierea orașului Novi Sad. Deși actele oficiale indicau un transport de textile destinat Marii Britanii, realitatea era mult mai toxică: vehiculul era ticsit cu tone de marijuana. Anchetatorii cred că traficanții au incendiat intenționat camionul pentru a șterge urmele, după ce au realizat că sunt monitorizați. Două săptămâni mai târziu, poliția sârbă a confiscat alte cinci tone de droguri în satul Konjuh, lângă Krusevac, confirmând existența unei rute stabile de aprovizionare.

Logistica transporturilor și camuflajul ingenios

Conform verdictelor pronunțate de Tribunalul Penal de Bază din Skopje pe 10 august, rețeaua nu se afla la prima abatere. Dragan Stojanov și Aleksandar Ivanovski, doi dintre pilonii logistici ai grupării, au fost condamnați la pedepse cu închisoarea după ce și-au recunoscut faptele. Ivanovski era șoferul camioanelor, în timp ce Stojanov se ocupa de procurarea vehiculelor și de escortarea transporturilor. Mărturiile lor au oferit o imagine detaliată a modului în care drogurile erau disimulate.

Între mijlocul anului 2025 și începutul anului 2026, gruparea a efectuat cel puțin cinci transporturi majore. Metodele de camuflaj variau pentru a evita suspiciunile: drogurile erau declarate la vamă drept perne, pături, prăjituri sau rulade. De exemplu, în august 2025, un camion a părăsit Macedonia de Nord fiind declarat gol, dar la întoarcere era cu peste 1,2 tone mai ușor – greutatea exactă a unei tulpini specifice de canabis, „Hulk Berry”, livrată anterior către depozitele grupării. Într-o altă ocazie, un transport de produse de patiserie s-a dovedit a fi cu 640 de kilograme mai greu la trecerea frontierei decât la cântărirea inițială de la vamă, semn clar al încărcării ilegale pe traseu.

Rolul companiilor de canabis medicinal

Un aspect central al anchetei vizează modul în care licențele legale pentru canabis medicinal au fost folosite ca paravan. Macedonia de Nord a legalizat cultivarea canabisului în scopuri medicale în 2016, însă criticii au avertizat constant că reglementările laxe permit scurgerea producției către piața neagră. În acest caz, compania Alfapharm Group din Skopje este suspectată că a servit drept fațadă pentru producția și distribuția ilegală.

Documentele instanței arată că Alfapharm a achiziționat peste 8,8 tone de floare de canabis uscată de la o altă firmă, CBD Med Plant din Strumica. Deși tranzacția părea legală pe hârtie, procurorii susțin că întreaga cantitate a fost contractată și finanțată în avans pentru vânzare neautorizată. În decembrie 2025, angajații Alfapharm au petrecut două săptămâni ambalând drogurile în pachete vidate de câte un kilogram, etichetate pe soiuri, înainte de a fi trimiși în concediu colectiv pentru a permite încărcarea discretă a mărfii în camioane.

Conexiunile politice și ramificațiile din Serbia

Ancheta nu s-a oprit la graniță. În Serbia, procurorii au pus sub acuzare șase persoane, inclusiv pe Aleksandar Mijajlovic, presupusul organizator, și pe coproprietarii Alfapharm, Ivan Dragnic și Robert Zivkovic. Un detaliu extrem de controversat este faptul că drogurile confiscate în satul Konjuh au fost găsite pe proprietatea lui Rade Spasojevic, un oficial local al partidului de guvernământ din Serbia, Partidul Progresist Sârb (SNS).

Deși ministrul sârb al Apărării, Bratislav Gasic, a insistat că apartenența politică a lui Spasojevic nu implică partidul în activități infracționale, cazul a generat o furtună politică. Criticii susțin că astfel de operațiuni de amploare nu ar putea avea loc fără o formă de protecție din partea autorităților sau a unor figuri influente. În prezent, anchetatorii analizează fluxurile financiare ale mai multor companii legate de acest circuit, inclusiv Lighting Lux și Green Life, pentru a identifica beneficiarii finali ai profiturilor uriașe.

Verigile lipsă și coordonarea internațională

Deși mai mulți executanți au fost deja condamnați, creierul operațiunii pare să se afle în afara razei de acțiune imediate a autorităților balcanice. Un suspect identificat prin inițialele G.I., cetățean macedonean care locuiește în Italia, este considerat coordonatorul principal. Acesta le-ar fi oferit instrucțiuni directe lui Stojanov și Ivanovski, plătindu-le sume mari de bani în numerar pentru fiecare transport reușit.

Această structură ierarhică subliniază natura transfrontalieră a crimei organizate din Balcani. Faptul că transporturile au trecut prin punctele vamale în ciuda discrepanțelor evidente de greutate ridică semne de întrebare serioase cu privire la integritatea controalelor la frontieră. Până în prezent, 14 firme din Macedonia de Nord și-au pierdut licențele de cultivare a canabisului medicinal din cauza nerespectării legii, însă amploarea acestui caz sugerează că problema este mult mai profundă decât simple erori administrative.