Iranul închide Centrul de limbă franceză din Teheran. Parisul anunță un răspuns și convocarea ambasadorului iranian

Dincolo de închiderea unei instituții de învățământ, decizia adaugă un nou punct de conflict între Paris și Teheran. Disputa ajunge din nou în domeniul cultural, după incidentele diplomatice din iulie. Reacția franceză leagă explicit aceste episoade, în timp ce autoritățile iraniene prezintă măsura drept o intervenție împotriva unor activități ilegale.

Parisul mută disputa de la centrul cultural la nivel diplomatic

Parchetul din Teheran a decis închiderea CLF, potrivit comunicatului difuzat de Mizan, agenția puterii judiciare iraniene, și relatat de Agerpres. Autoritățile susțin că instituția folosea predarea limbilor străine pentru a acoperi alte activități. Aceasta este acuzația justiției iraniene, pe care Franța o contestă prin reacția sa oficială.

Ministerul francez de Externe a calificat măsura drept un atac „nejustificat și inacceptabil” împotriva prezenței culturale franceze în Iran. Instituția a anunțat că Franța „va lua măsurile adecvate pentru a răspunde”, conform Agerpres.

La cererea ministrului de externe Jean-Noel Barrot, diplomația franceză îl va convoca pe ambasadorul Iranului la Quai d'Orsay, sediul ministerului. Convocarea reprezintă pasul diplomatic concret anunțat de Paris după închiderea centrului.

CLF organiza cursuri și examene de franceză și avea o mediatecă. Agerpres indică, pe baza site-ului oficial al instituției, o activitate de peste două decenii la Teheran. Închiderea afectează astfel o instituție dedicată învățării limbii franceze, dincolo de disputa dintre cele două guverne.

Incidentul din iulie a produs deja măsuri împotriva diplomaților

Reacția Parisului face trimitere directă la incidentul din iulie, care a implicat doi membri ai ambasadei franceze la Teheran. Potrivit Agerpres, Barrot a acuzat atunci autoritățile iraniene că i-au ținut fără justificare mai multe ore. Ministrul a afirmat și că unul dintre cei doi a fost „molestat”.

Teheranul a respins prezentarea franceză a incidentului. Autoritățile iraniene au invocat „imixtiuni” în treburile interne și au contestat explicația privind contactele diplomaților cu societatea civilă, relatează aceeași agenție.

Disputa a avut consecințe asupra personalului diplomatic. Iranul le-a interzis celor doi reprezentanți francezi să își continue exercitarea funcțiilor pe teritoriul său. Franța a răspuns prin expulzarea a doi diplomați ai ambasadei iraniene din Paris.

Acest precedent explică referirea ministerului francez la un nou atac. Pentru Paris, închiderea CLF se adaugă unui conflict care a trecut deja de la acuzații publice la măsuri reciproce împotriva diplomaților.

Închiderea CLF urmează precedentului institutului de cercetare din 2023

Iranul a mai intervenit împotriva unei instituții franceze din Teheran. În ianuarie 2023, autoritățile au închis Institutul Francez de Cercetare din Iran, cunoscut prin acronimul IFRI, amintește Agerpres.

Decizia a urmat publicării unor caricaturi în revista Charlie Hebdo. Autoritățile iraniene le-au considerat ofensatoare la adresa fostului ghid suprem Ali Khamenei. Institutul funcționa de decenii și deținea o bibliotecă folosită de studenți francofoni și de universitari iranieni.

Cele două instituții aveau activități diferite. IFRI oferea resurse pentru cercetare și studiu, în timp ce CLF organiza cursuri și examene de limbă franceză. Ambele asigurau însă accesul publicului iranian la resurse culturale și educaționale franceze.

Precedentul din 2023 arată că tensiunile bilaterale au afectat anterior asemenea instituții. Justificările invocate de Teheran diferă: atunci, caricaturile; acum, acuzația privind activități ilegale desfășurate sub acoperirea predării limbilor străine.

Drepturile omului și războiul alimentează schimbul de acuzații

În săptămâna închiderii centrului, Jean-Noel Barrot și ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, au avut un schimb polemic pe rețelele sociale. Disputa a vizat drepturile omului în Iran și trecutul colonial francez, potrivit Agerpres.

Războiul reprezintă un alt motiv de reproș din partea Teheranului. O sursă diplomatică iraniană, intervievată sâmbătă de AFP sub protecția anonimatului, a criticat poziția Franței față de conflict, relatează Agerpres.

Oficialul a acuzat Parisul că a păstrat tăcerea după loviturile israeliano-americane care au declanșat războiul la sfârșitul lunii februarie. El a susținut că Franța ar fi încercat să justifice atacurile, în loc să le condamne.

Acestea sunt acuzațiile părții iraniene. Ele plasează disputa culturală într-o relație marcată simultan de dezacorduri privind diplomații, drepturile omului și poziționarea față de război. Închiderea CLF adaugă o măsură concretă acestui schimb de reproșuri.

Criza bilaterală se suprapune peste blocajul regional

În aceeași duminică, Iranul a avertizat Statele Unite și aliații acestora asupra consecințelor unui eventual nou atac. Știrile ProTV, citând News.ro și Reuters, relatează că armata iraniană a amenințat cu represalii împotriva bazelor și intereselor americane.

Comandamentul militar central iranian a susținut că un nou atac va atrage un răspuns prelungit. Tot potrivit Știrilor ProTV, Departamentul de Stat emisese sâmbătă o alertă privind riscul unei escaladări regionale neprevăzute.

În paralel, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a condiționat redeschiderea Strâmtorii Ormuz de respectarea cerințelor Teheranului de către Washington. Digi24 și Spotmedia relatează că poziția iraniană se raportează la angajamentele acordului din iunie.

Digi24 precizează că Mohsen Rezaee, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională, a enumerat șapte condiții într-un interviu pentru Al Jazeera. Printre ele figurează deblocarea activelor iraniene, oprirea conflictului pe toate fronturile și ridicarea blocadei asupra porturilor și navelor iraniene.

Acest tablou regional explică amploarea dezacordurilor în care intervine disputa franco-iraniană. Dosarul CLF privește însă direct relația bilaterală: o decizie a justiției iraniene și răspunsul diplomatic promis de Franța.

Ce urmărim mai departe

• Convocarea ambasadorului iranian la Paris: mesajele transmise de Ministerul francez de Externe și reacția Teheranului.
• Măsurile anunțate de Franța: forma concretă a răspunsului promis după închiderea CLF.
• Situația centrului: eventuale decizii privind cursurile, examenele și accesul la mediatecă.
• Evoluția relației diplomatice: dacă disputa rămâne concentrată asupra centrului sau conduce la alte măsuri reciproce.