Kelemen Hunor respinge teza unei găuri bugetare, dar admite restanțe. Explicațiile așteptate de la Finanțe

Dincolo de disputa politică, miza este separarea obligațiilor rămase neachitate de eventualele cheltuieli noi. Kelemen Hunor susține că perioada de interimat nu a adus decizii care să mărească aceste cheltuieli. În același timp, admite blocaje de plată în instituții centrale și primării. Cele două afirmații mută atenția spre execuția bugetară pe care parlamentarii o așteaptă de la ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Kelemen leagă responsabilitatea PSD de bugetul votat împreună

Liderul UDMR își construiește argumentul pornind de la participarea social-democraților la adoptarea bugetului pentru 2026. În interpretarea sa, revenirea PSD la guvernare nu justifică prezentarea situației financiare drept o moștenire necunoscută.

„Nu e nicio gaură în buget”, a declarat Kelemen Hunor la Euronews România. El a continuat: „Când PSD a plecat de la guvernare, știe ce a lăsat și a primit exact ce a lăsat când a plecat”.

Pentru a susține această poziție, președintele UDMR invocă limitele mandatului exercitat de cabinetul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. Guvernul a rămas interimar până la învestirea cabinetului Niculescu, amintește el.

Potrivit explicației sale, executivul interimar nu putea modifica bugetul prin rectificare, iniția legi, adopta ordonanțe de urgență sau introduce politici publice noi. Kelemen afirmă că, după plecarea PSD și demiterea guvernului, nicio lege sau ordonanță de urgență nouă nu a generat cheltuieli suplimentare.

Argumentul său privește, așadar, originea obligațiilor, nu dispariția lor. Liderul UDMR contestă ideea că intervalul dintre cele două guverne ar explica apariția unor cheltuieli suplimentare decise atunci.

El atribuie discuției și o utilitate politică: justificarea unor promisiuni care nu pot fi îndeplinite rapid. „Dar chiar nu cred că este o discuție cu fundament”, a spus Kelemen Hunor despre această temă.

Restanțele ajung din instituțiile centrale în conturile primăriilor

Negarea unei găuri bugetare nu înseamnă, în declarațiile liderului UDMR, negarea dificultăților de plată. El enumeră obligații restante la Casa de Pensii, Casa de Sănătate, ministerele Dezvoltării și Transporturilor, precum și în asistența socială.

Kelemen pune acumularea acestor restanțe pe seama plăților care nu au putut fi efectuate. Distincția pe care o propune este între datorii neachitate și cheltuieli suplimentare aprobate în perioada interimatului.

Această delimitare contează pentru atribuirea responsabilității politice. Pentru instituțiile care așteaptă bani, problema imediată rămâne însă plata obligațiilor existente. Contestarea termenului folosit în dezbatere nu rezolvă blocajele pe care liderul UDMR însuși le recunoaște.

La nivel local, Kelemen vorbește despre primării cu conturi blocate, care nu mai pot achita facturile în noiembrie. El leagă situația de investiții rămase neplătite și oferă exemplul lucrărilor la rețelele de gaze.

Totodată, respinge ipoteza că rectificarea bugetară ar urma să avantajeze primăriile PSD pentru a asigura voturi guvernului în Parlament. Poziția sa separă necesitatea finanțării autorităților locale de interpretarea electorală a distribuirii banilor.

Cele două aspecte trebuie urmărite distinct: ce obligații restante acoperă alocările și cum împarte guvernul resursele între beneficiari. În această discuție, blocarea conturilor este problema concretă invocată de Kelemen, iar favorizarea politică este ipoteza pe care o respinge.

Raportarea semestrială ar muta disputa spre execuția bugetară

Alexandru Nazare este așteptat în Parlament pentru explicații privind situația bugetului. Kelemen Hunor consideră solicitarea partidelor „absolut legitimă” și propune ca prezentarea execuției bugetare să devină un exercițiu semestrial.

Liderul UDMR leagă această periodicitate de obiectivul unei „transparențe totale”. Propunerea sa privește raportarea regulată a situației financiare, dincolo de intervențiile cerute atunci când apare o dispută între partide.

O asemenea prezentare ar permite discutarea în același cadru a plăților efectuate, a obligațiilor restante și a limitelor bugetare. Acesta este punctul în care afirmațiile despre responsabilitate pot fi confruntate cu execuția bugetului.

Kelemen însoțește cererea de transparență cu un avertisment despre finanțarea cheltuielilor. „Nu poți să cheltui mai mult decât îți permite bugetul”, a declarat președintele UDMR.

În explicația sa, depășirea resurselor disponibile împinge statul spre împrumuturi costisitoare, contractate pe termen lung. Rambursarea lor transferă povara către generațiile următoare, avertizează el.

Astfel, mesajul său are două componente: respingerea acuzației privind o gaură nouă și acceptarea nevoii de control asupra cheltuielilor. Prezentarea ministrului Finanțelor devine relevantă pentru ambele, deoarece discuția privește atât obligațiile deja acumulate, cât și capacitatea de a le achita.

Indexarea pensiilor aduce în discuție și obligațiile pentru 2027

Pe lângă restanțele actuale, Kelemen Hunor cere aplicarea indexării pensiilor de la 1 ianuarie, relatează G4Media. Liderul UDMR susține că obligația legală nu mai poate fi amânată, după doi ani de derogări prin ordonanțe.

Conform aceleiași publicații, el indică inflația din 2025 drept reper și o estimează la aproximativ 7,5%. Procentul reprezintă estimarea exprimată de Kelemen, nu o decizie anunțată privind majorarea pensiilor.

G4Media notează că UDMR nu discutase subiectul cu premierul, ministrul Finanțelor sau ministrul Muncii. Această precizare separă solicitarea politică de o măsură convenită cu executivul.

Tot G4Media relatează că premierul Luca Niculescu anunțase la învestire indexarea pensiilor începând cu 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”. Accentul diferă: Kelemen insistă asupra aplicării obligației legale, iar premierul o încadrează în constrângerile bugetare.

Discuția despre pensii completează astfel disputa privind restanțele. Guvernul trebuie să răspundă atât pentru plățile rămase în urmă, cât și pentru modul în care își finanțează angajamentele următoare.

Ce urmărim mai departe

• Explicațiile lui Alexandru Nazare în Parlament: situația execuției bugetare și clarificările privind obligațiile neachitate invocate în dezbaterea politică.
• Alocările pentru restanțe: finanțarea instituțiilor centrale și a primăriilor despre care Kelemen spune că au conturile blocate.
• Raportarea la fiecare șase luni: dacă propunerea liderului UDMR primește sprijin și se transformă într-o practică regulată.
• Decizia privind pensiile: calendarul și procentul indexării, în raport cu solicitarea UDMR și condițiile bugetare invocate de premier.

Surse

• Mediafax
• Spotmedia