Kosovo: Parlamentul votează limitarea puterilor Curții de la Haga

Parlamentul din Kosovo a făcut luni un pas decisiv către modificarea cadrului legal care guvernează Camerele Specializate pentru Kosovo, instituția judiciară hibridă cu sediul la Haga. Deputații au votat în primă lectură un set de amendamente care ar putea schimba radical modul în care sunt pedepsite crimele de război și locul în care condamnații își ispășesc pedepsele. Această mișcare legislativă vine pe fondul unei tensiuni sociale și politice extreme în Pristina, declanșată de verdictele recente împotriva unor figuri emblematice ale luptei pentru independență.

Decizia parlamentarilor a fost primită cu entuziasm de protestatarii care au organizat un priveghi de o noapte în fața clădirii legislativului. Aceștia au scandat neîncetat „Votați legea”, punând presiune asupra aleșilor într-un moment de criză instituțională profundă. Deși votul de luni reprezintă un succes pentru inițiatori, legea nu este încă adoptată definitiv, urmând să fie revizuită de o comisie parlamentară înainte de a reveni pentru lectura a doua, cea finală.

Condamnările liderilor UÇK și revolta publică

Scânteia care a aprins acest demers legislativ a fost verdictul pronunțat pe 16 septembrie 2026. Curtea de la Haga i-a condamnat pe fostul președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, și pe alți trei lideri marcanți ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UÇK) — Jakup Krasniqi, Kadri Veseli și Rexhep Selimi — la pedepse grele cu închisoarea. Thaçi și Krasniqi au primit câte 25 de ani, Veseli 18 ani, iar Selimi 13 ani. Aceștia au fost găsiți vinovați de detenție arbitrară, tratamente crude, tortură și crimă, fapte comise între aprilie 1998 și iunie 1999, atât pe teritoriul Kosovo, cât și în locații din Albania.

Pentru mulți kosovari, acești bărbați sunt eroi naționali care au eliberat țara de sub opresiunea sârbă. Sentințele au fost percepute ca o nedreptate istorică, declanșând proteste zilnice în întreaga țară. Criticii instanței susțin că judecătorii internaționali au ignorat principii fundamentale de drept, ceea ce a dus la inițierea acestor modificări legislative de urgență.

Principiul „lex mitior” și plafonarea pedepselor

Unul dintre cele mai importante amendamente votate luni vizează limitarea pedepsei maxime pe care o poate impune Curtea Specială. Conform noii propuneri, nicio sentință nu ar trebui să depășească 15 ani de închisoare. Argumentul juridic invocat de susținătorii legii este principiul „lex mitior” (legea cea mai favorabilă). Aceștia susțin că, în perioada în care au fost comise faptele, legislația aplicabilă în fosta Iugoslavie prevedea o pedeapsă maximă de 15 ani pentru astfel de infracțiuni.

Prin aplicarea retroactivă a unor standarde juridice internaționale mai aspre, criticii afirmă că drepturile inculpaților au fost încălcate. Dacă amendamentul va trece de a doua lectură și va fi validat, acesta ar putea forța o reducere semnificativă a pedepselor pentru Thaçi și camarazii săi, odată ce procesul de apel va fi finalizat.

Suveranitatea judiciară și rolul președintelui

Pe lângă plafonarea pedepselor, pachetul de modificări include prevederi care vizează repatrierea condamnaților. În prezent, legea permite Curții de la Haga să transfere persoanele condamnate în state terțe pentru executarea pedepsei. Amendamentele propuse stipulează că toți cei condamnați de Camerele Specializate trebuie să își ispășească pedepsele în închisorile din Kosovo.

Mai mult, noile reglementări ar acorda Președintelui Kosovo puterea de a acorda grațieri, o prerogativă care în prezent este limitată în raport cu deciziile instanței de la Haga. De asemenea, activitatea Curții ar urma să fie supusă monitorizării de către organizații internaționale și unei revizuiri constituționale periodice efectuate de Curtea Constituțională a Kosovo, încercând astfel să readucă această instituție „hibridă” sub un control național mai strict.

Mandatul Curții și raportul Dick Marty

Un alt punct extrem de controversat al reformei vizează restrângerea mandatului temporal și tematic al Curții. În prezent, instanța are jurisdicție asupra crimelor comise între 1 ianuarie 1998 și 31 decembrie 2000, bazându-se pe raportul senatorului elvețian Dick Marty pentru Consiliul Europei. Acest raport a lansat acuzații grave de crime de război și trafic de organe.

Amendamentele propuse urmăresc să limiteze jurisdicția Curții doar la perioada de după război (iulie 1999 – decembrie 2000) și strict la acuzațiile de trafic de organe menționate în raportul Marty. Având în vedere că o unitate specială de investigație a UE a concluzionat deja că nu există probe suficiente pentru a susține acuzațiile de trafic de organe, această modificare ar putea, practic, să golească de conținut multe dintre dosarele actuale și viitoare ale Curții.

Context politic și riscul alegerilor anticipate

Votul a avut loc într-un climat politic extrem de fragil. Premierul Albin Kurti a avertizat parlamentarii că țara se află în pragul unei crize instituționale majore. Kosovo trebuie să aleagă un nou președinte până marți, acesta fiind termenul constituțional limită. În caz contrar, țara va fi forțată să organizeze al patrulea rând de alegeri parlamentare în mai puțin de doi ani.

Kurti a subliniat că, deși protejarea intereselor liderilor de la Haga este importantă, ea nu trebuie să creeze un vid de putere acasă. „Nu putem pretinde că apărăm interesele Kosovo la Haga în timp ce permitem dezvoltarea unui vid instituțional în interiorul Kosovo”, a declarat premierul în fața plenului. Partidul Democrat din Kosovo (PDK), fondat de Thaçi, este principalul motor din spatele acestor schimbări, considerând că este o datorie morală față de fondatorii statului.