Kosovo respinge oficial revenirea judecătorilor sârbi demisionari

Consiliul Judiciar din Kosovo (KJC) a luat joi o decizie istorică, respingând oficial cererile mai multor judecători și membri ai personalului administrativ de etnie sârbă care doreau să revină pe posturile lor. Această solicitare vine la aproape patru ani după ce comunitatea sârbă din nordul Kosovo a orchestrat o demisie în masă din toate instituțiile statului kosovar, un gest de protest care a paralizat funcționarea justiției în regiunile cu majoritate sârbă.

Decizia KJC nu este doar o formalitate administrativă, ci un semnal politic puternic transmis de autoritățile de la Pristina. Consiliul a anunțat că va trimite numele acestor judecători către președintele interimar, Albulena Haxhiu, pentru ca aceasta să confirme oficial demisiile lor inițiale. Haxhiu, care ocupă și funcția de ministru al justiției, a salutat imediat inițiativa pe rețelele de socializare, subliniind că va lua toate măsurile necesare pentru a elibera definitiv acești magistrați din funcțiile pe care le-au abandonat voluntar în urmă cu câțiva ani.

Un precedent stabilit de Consiliul Procurorilor

Hotărârea de joi a Consiliului Judiciar urmează unei decizii similare luate în luna iulie de către Consiliul Procurorilor din Kosovo (KPC). La acea vreme, KPC a respins cererile a cinci procurori sârbi și a 15 membri ai personalului administrativ care solicitau reintegrarea în sistemul de urmărire penală. Argumentul principal al autorităților kosovare este că demisiile din 2022 au fost acte politice deliberate, iar revenirea în sistem nu poate fi făcută automat, fără a submina integritatea instituțiilor statului.

Această abordare unitară a consiliilor de specialitate din justiție arată o strategie clară a guvernului de la Pristina de a nu permite „șantajul politic” prin demisii și reveniri succesive. Totuși, această poziție rigidă a atras atenția organizațiilor internaționale, care se tem că excluderea sârbilor din sistemul judiciar va adânci falia dintre comunități și va lăsa cetățenii sârbi fără o reprezentare echitabilă în fața legii.

Reacția comunității internaționale și avertismentele OSCE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a reacționat prompt, avertizând că Pristina are obligația de a asigura participarea sârbilor în instituțiile judiciare din Kosovo. Reprezentanții OSCE au subliniat că un sistem de justiție care nu reflectă diversitatea comunităților pe care le deservește nu poate fi considerat pe deplin legitim sau eficient. Aceștia au îndemnat Consiliul Judiciar să ocupe rapid posturile vacante prin procese de recrutare transparente, incluzive și bazate strict pe merit.

Pentru comunitatea internațională, prezența judecătorilor sârbi în tribunalele din nordul Kosovo a fost considerată un pilon central al Acordului de la Bruxelles din 2013, menit să integreze minoritatea sârbă în structurile statului kosovar. Refuzul actual de a-i primi înapoi pe cei care au demisionat este văzut de unii diplomați ca o îndepărtare de la spiritul acestor acorduri, chiar dacă, din punct de vedere legal, demisiile au fost depuse și acceptate de facto la momentul respectiv.

Contextul boicotului masiv din noiembrie 2022

Criza actuală își are rădăcinile în evenimentele din 5 noiembrie 2022. Atunci, majoritatea sârbilor din cele patru municipalități din nordul Kosovo, care lucrau în instituțiile statului, au demisionat în bloc. Acțiunea a fost coordonată de partidul Lista Sârbă (Srpska Lista), formațiune politică susținută direct de guvernul de la Belgrad. Motivul invocat a fost eșecul Pristinei de a implementa acordurile mediate de Uniunea Europeană, în special cel referitor la crearea Asociației Municipalităților cu Majoritate Sârbă.

Goran Rakic, liderul de atunci al Listei Sârbe, a declarat că boicotul va rămâne în vigoare până când Kosovo își va respecta angajamentele asumate prin Acordul de la Bruxelles. Această mișcare a lăsat primăriile, secțiile de poliție și tribunalele din nord fără personal, creând un vid de autoritate care a dus ulterior la violențe și la intervenția forțelor NATO (KFOR). Deși ulterior Lista Sârbă a recunoscut că îndemnul la demisie a fost o „greșeală tactică”, efectele juridice ale acelei decizii par acum ireversibile.

Tensiuni politice și sancțiuni internaționale

După demisiile din 2022, situația din nordul Kosovo a degenerat constant. Alegerile locale extraordinare din aprilie 2023, boicotate de asemenea de sârbi, au dus la alegerea unor primari de etnie albaneză cu o prezență la vot de sub 3%. Instalarea acestora în funcție a provocat ciocniri violente între protestatarii sârbi și trupele KFOR. În replică, autoritățile de la Pristina au închis mai multe instituții paralele finanțate de Belgrad, considerându-le ilegale.

Uniunea Europeană a criticat acțiunile Pristinei, considerându-le provocatoare, și a impus sancțiuni economice și politice în iunie 2023. Aceste măsuri au fost ridicate abia în martie 2024, după ce procesul de normalizare a făcut pași mici, inclusiv prin revenirea unor primari sârbi în decembrie 2025. Totuși, refuzul actual de a reintegra judecătorii arată că drumul către o reconciliere deplină este încă lung și presărat cu obstacole birocratice și politice majore.