Macedonia de Nord și Serbia semnează acordul pentru gazoduct

Guvernele de la Skopje și Belgrad au făcut un pas decisiv către securitatea energetică regională prin semnarea unui acord istoric pentru construcția unui nou interconector de gaze naturale. Această inițiativă, semnată oficial joi în capitala Macedoniei de Nord, Skopje, marchează începutul unei noi ere în infrastructura energetică a Balcanilor de Vest, oferind o alternativă viabilă la importurile tradiționale din Federația Rusă.

Proiectul prevede construcția unei conducte de 67 de kilometri care va lega rețelele naționale ale celor două state. Conform calendarului stabilit de autorități, lucrările de construcție ar trebui să fie finalizate până în anul 2027, urmând ca sistemele de gaze să fie complet interconectate și operaționale începând cu anul 2028. Această investiție nu este doar una bilaterală, ci reprezintă o piesă centrală într-un puzzle mai complex care vizează integrarea energetică a întregii Europe de Sud-Est.

Coridorul Vertical și importanța terminalului Alexandroupolis

Noul gazoduct dintre Macedonia de Nord și Serbia este strâns legat de un alt proiect major: interconectorul dintre Macedonia de Nord și Grecia. Acesta din urmă este programat să devină operațional tot în 2027. Împreună, aceste două conducte vor crea o rută de transport sud-nord, permițând gazelor naturale lichefiate (GNL) care sosesc la terminalul grecesc din Alexandroupolis să ajungă în Serbia și, ulterior, în Europa Centrală.

Terminalul de la Alexandroupolis joacă un rol critic în această strategie. Facilitatea sa plutitoare de stocare și regazeificare (FSRU) poate primi gaze de la furnizori globali, inclusiv din Statele Unite ale Americii sau Qatar, și le poate introduce direct în sistemul de transport al Greciei. Prin această poartă de intrare, țările din regiune care au fost istoric captive pieței rusești capătă acces la surse diversificate, consolidând astfel reziliența energetică a întregului bloc balcanic.

O schimbare de paradigmă pentru Macedonia de Nord

Prim-ministrul Macedoniei de Nord, Hristijan Mickoski, a subliniat în cadrul ceremoniei de semnare că aceste proiecte vor oferi țării sale o „conectivitate energetică verticală completă”. Până în prezent, Macedonia de Nord a fost în mare parte o piață de destinație finală, cu opțiuni limitate de tranzit. Odată cu finalizarea noilor conducte, țara se va transforma într-un nod logistic esențial pe harta energetică europeană.

Mickoski a explicat că această transformare va permite Macedoniei de Nord să faciliteze mișcarea gazului din sud către nord, deschizând drumul către piețe precum Ungaria și Austria. Mai mult, premierul și-a exprimat speranța că și Kosovo, vecinul nordic al țării, va decide să construiască un interconector similar, ceea ce ar extinde și mai mult rețeaua de distribuție și ar crește relevanța strategică a regiunii.

Reducerea dependenței de gazul rusesc în Serbia

Serbia se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă în ceea ce privește securitatea energetică, fiind în prezent puternic dependentă de livrările din Rusia. Datele din 2025 arată că Serbia a importat aproximativ 2,76 miliarde de metri cubi de gaze naturale, dintre care 2,45 miliarde au provenit direct din Rusia. Restul a fost acoperit de Azerbaidjan (232 milioane mc) și de importuri din Uniunea Europeană (112,5 milioane mc).

În ciuda relațiilor politice strânse cu Moscova, Belgradul a început să caute activ rute alternative. Serbia a rezervat deja o capacitate de 300 de milioane de metri cubi la terminalul GNL de la Alexandroupolis pentru următorii 10 ani. Noul interconector cu Macedonia de Nord, alături de proiectele similare cu România, reprezintă priorități absolute pentru guvernul sârb în efortul de a-și diversifica portofoliul de furnizori și de a evita riscurile geopolitice asociate cu un singur furnizor dominant.

Contextul geopolitic și obiectivele Uniunii Europene

Această dezvoltare de infrastructură are loc într-un moment de schimbare fundamentală a politicii energetice europene. Uniunea Europeană a adoptat oficial legislația necesară pentru eliminarea treptată a gazului natural rusesc. Se preconizează o interdicție totală a importurilor de GNL din Rusia începând cu 2027, urmată de restricții severe asupra gazului transportat prin conducte în toamna aceluiași an.

Comunitatea Energetică, organism care include statele din Balcanii de Vest și membrii UE, susține că întărirea infrastructurii transfrontaliere este singura cale de a garanta securitatea aprovizionării. Proiectul dintre Skopje și Belgrad este văzut ca un exemplu de cooperare regională care aliniază interesele naționale cu obiectivele strategice ale Bruxelles-ului. Capacitatea estimată a noii rute, între trei și șase miliarde de metri cubi anual, ar putea transforma acest coridor într-un concurent serios pentru gazul rusesc, oferind stabilitate prețurilor și siguranță în exploatare pentru întregul sud-est al Europei.