Kosovo respinge revenirea procurorilor sârbi demisionari

Consiliul Procurorilor din Kosovo (KPC) a decis luni să respingă solicitările oficiale depuse de mai mulți procurori sârbi care doreau să își reia activitatea în cadrul sistemului de justiție de la Pristina. Această decizie vine la aproape patru ani de la momentul în care comunitatea sârbă din nordul Kosovo a orchestrat o demisie în masă din toate instituțiile statului, un gest care a aruncat regiunea într-o criză politică și administrativă profundă.

În cadrul ședinței Consiliului desfășurate pe 20 iulie 2026, membrii forului au dezbătut intens implicațiile juridice ale unei eventuale reintegrări. Deși există o dorință politică declarată pentru incluziune, barierele legale par să fie, pentru moment, insurmontabile. Această situație subliniază tensiunile persistente dintre autoritățile centrale din Kosovo și minoritatea sârbă, într-un context geopolitic fragil în Balcanii de Vest.

Poziția oficială a Procurorului General și a Consiliului

Zejnullah Gashi, Procurorul General al Statului, a declarat în cadrul reuniunii KPC că, deși susține în principiu ideea ca procurorii din comunitatea sârbă să facă parte din sistemul judiciar, nu a avut încă timpul necesar pentru a analiza în detaliu fiecare dosar individual. Gashi, care a preluat recent conducerea instituției, a subliniat necesitatea unei abordări prudente.

„Îmi mențin poziția conform căreia colegii din comunitatea sârbă ar trebui să facă parte din sistemul de urmărire penală. Totuși, cu privire la acest subiect specific, trebuie să fiu onest și să spun că nu am fost informat din timp, având în vedere că abia am preluat rolul de Procuror General”, a explicat acesta în fața membrilor Consiliului. Surse media din Kosovo indică faptul că cel puțin cinci procurori și 15 membri ai personalului administrativ au depus cereri oficiale de revenire în posturile părăsite în noiembrie 2022.

Argumente legale versus negocieri politice

Arlinda Muqa, membră a Consiliului Procurorilor, a oferit o perspectivă strict juridică asupra situației, argumentând că demisia din 2022 nu poate fi anulată printr-o simplă decizie administrativă. Ea a subliniat că statul Kosovo și-a îndeplinit toate obligațiile derivate din acordurile internaționale facilitate de Uniunea Europeană privind integrarea sistemului judiciar.

„Kosovo a oferit comunității sârbe oportunitatea de a deveni parte a sistemului constituțional, beneficiind de toate drepturile și garanțiile profesionale asociate. În 2022, aceștia au ales în mod voluntar să demisioneze. Acesta constituie un act personal și legal, ale cărui consecințe sunt clar definite de legislația în vigoare”, a declarat Muqa. Ea a insistat că revenirea acestora nu trebuie tratată ca o chestiune politică de negociere, ci ca o problemă de respectare a procedurilor legale stricte.

Dilema integrității și verificarea antecedentelor

Un alt membru al KPC, Visar Krasniqi, a ridicat problema integrității profesionale a celor care solicită reintegrarea. Există temeri serioase că unii dintre acești funcționari ar fi putut fi implicați în activități contrare legilor kosovare în perioada în care au fost în afara sistemului oficial. Krasniqi a subliniat că lipsa unei verificări riguroase a activității lor din ultimii ani reprezintă un risc major pentru credibilitatea justiției.

„În stadiul actual, nu găsesc temeiuri pentru a sprijini revenirea lor. Sunt convins că eșecul verificării integrității lor este o problemă serioasă. Nu mă simt capabil să votez în favoarea revenirii lor până când timpul nu va dezvălui dacă acești indivizi au fost implicați în activități pe care propria noastră legislație nu le recunoaște”, a argumentat Krasniqi. Această poziție reflectă suspiciunea autorităților de la Pristina față de influența Belgradului asupra funcționarilor sârbi din nord.

Contextul istoric al boicotului din 2022

Majoritatea sârbilor din cele patru municipalități din nordul Kosovo (Mitrovica de Nord, Zvecan, Leposavic și Zubin Potok) au demisionat în bloc pe 5 noiembrie 2022. Această acțiune a fost un protest față de decizia guvernului de la Pristina de a impune plăcuțele de înmatriculare kosovare în locul celor emise de Serbia. Mișcarea a fost orchestrată de Srpska Lista, principalul partid al sârbilor din Kosovo, susținut direct de guvernul de la Belgrad.

La acea vreme, liderul Srpska Lista, Goran Rakic, a declarat că boicotul va continua până când Pristina va înființa Asociația Municipalităților cu Majoritate Sârbă (ASM), o prevedere cheie a Acordului de la Bruxelles din 2013 care nu a fost încă implementată integral. Demisiile au inclus primari, consilieri, parlamentari, judecători, procurori și peste 500 de ofițeri de poliție, lăsând un vid de putere periculos în nordul țării.

Consecințele instabilității și drumul spre normalizare

După boicot, situația de securitate s-a deteriorat grav. Alegerile locale parțiale din aprilie 2023, boicotate de sârbi, au dus la alegerea unor primari de etnie albaneză cu o prezență la vot de sub 4%. Instalarea acestora în funcții a provocat ciocniri violente între protestatarii sârbi și forțele KFOR (misiunea NATO în Kosovo), soldate cu rănirea a 93 de militari internaționali.

Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva Kosovo în iunie 2023, acuzând guvernul de la Pristina de acțiuni unilaterale care au escaladat conflictul. Aceste sancțiuni au fost ridicate abia în martie 2026, după ce situația s-a stabilizat parțial. În decembrie 2025, primarii sârbi au recâștigat controlul asupra municipalităților din nord în urma unor noi alegeri, marcând o schimbare de strategie a Srpska Lista, care a recunoscut ulterior că îndemnul la boicot din 2022 a fost o eroare tactică.