NASA monitorizează poluarea aerului în Etiopia: Date alarmante

O rețea de monitorizare a poluării aerului, finanțată de NASA, a oferit recent una dintre cele mai detaliate perspective pe termen lung asupra rolului carbonului negru (cunoscut sub numele de funingine) în capitala Etiopiei, Addis Ababa. Acest studiu, realizat de Jet Propulsion Laboratory (JPL), analizează impactul emisiilor provenite de la incendii, vehicule diesel și alte surse de combustie, oferind date esențiale pentru înțelegerea calității aerului într-una dintre cele mai dinamice metropole africane.

Măsurătorile detaliate arată modul în care poluarea se modifică în funcție de momentul zilei și de sezon, incluzând creșteri semnificative asociate cu orele de vârf ale traficului rutier și cu sărbătorile tradiționale. Aceste constatări nu sunt relevante doar pentru Etiopia, ci au implicații globale, oferind modele de analiză aplicabile și în orașe din Statele Unite sau Europa.

Proiectul MAIA și tehnologia de monitorizare a aerosolilor

Într-o lucrare recent publicată în jurnalul științific ES&T: Air, cercetătorii au analizat datele colectate în Addis Ababa între anii 2022 și 2025. Aceste date provin de la 10 stații de monitorizare a calității aerului desfășurate în cadrul proiectului NASA Multi-Angle Imager for Aerosols (MAIA). Această inițiativă reprezintă un efort concertat de a înțelege compoziția particulelor în suspensie și impactul lor asupra sănătății umane.

Proiectul MAIA este unic deoarece combină o rețea terestră de senzori, deja operațională, cu un observator spațial ce urmează să fie lansat. Camera specializată, construită de JPL, va fi lansată de Agenția Spațială Italiană (ASI) pe un satelit propriu, nu mai devreme de sfârșitul anului 2027. Această cameră este proiectată să identifice diferite tipuri de aerosoli PM2.5 pe baza modului în care aceștia reflectă lumina, permițând cartografierea concentrațiilor de particule deasupra fiecărui oraș studiat.

Tehnologia utilizată implică o cameră montată pe un sistem de suspensie cardanică (gimbal), care captează date din mai multe unghiuri. Această metodă, pionierată de JPL, face ca particulele să iasă în evidență mai clar pe fundalul suprafeței terestre, oferind informații valoroase despre forma și dimensiunea acestora. Este pentru prima dată când un proiect NASA include cercetători din domeniul sănătății publice direct în echipa misiunii spațiale.

Impactul particulelor PM2.5 asupra sănătății globale

Studiul se concentrează pe particulele în suspensie cu un diametru de 2,5 micrometri sau mai puțin, cunoscute sub denumirea de PM2.5. Aceste particule sunt suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și chiar în fluxul sanguin, provocând probleme respiratorii și cardiovasculare grave. Conform raportului State of Global Air 2025, citat în lucrare, expunerea la PM2.5 este asociată cu aproximativ 4,9 milioane de decese la nivel global în fiecare an.

În Addis Ababa, cercetătorii au descoperit că media concentrației de PM2.5 pe o perioadă de trei ani a fost de 30 de micrograme pe metru cub. Această cifră este de peste trei ori mai mare decât standardul anual de sănătate stabilit de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA). Mai mult, nivelurile de carbon negru din capitala etiopiană au fost de patru până la nouă ori mai mari decât cele măsurate în cele trei zone metropolitane din SUA pe care misiunea le monitorizează (Los Angeles, Atlanta și Boston).

Carbonul negru este o componentă deosebit de periculoasă a PM2.5, fiind un produs al arderii incomplete a combustibililor fosili și a biomasei. Acesta nu doar că afectează sănătatea, dar contribuie și la încălzirea globală prin absorbția radiației solare în atmosferă.

Contextul urban și eforturile de reformă în Etiopia

Addis Ababa este o metropolă în plină expansiune, găzduind aproape 6 milioane de oameni. Proiecțiile Organizației Națiunilor Unite estimează că populația orașului va depăși 10 milioane până în anul 2050. Araya Asfaw, profesor la Universitatea din Addis Ababa și colaborator principal al proiectului MAIA în Etiopia, descrie orașul ca fiind o „versiune africană a Bruxelles-ului”, datorită prezenței numeroaselor instituții internaționale și a Uniunii Africane.

Cercetarea vine într-un moment în care Etiopia face pași curajoși pentru îmbunătățirea calității aerului. În 2024, țara a devenit prima din lume care a interzis importul vehiculelor cu motor cu ardere internă, promovând agresiv tranziția către mobilitatea electrică. De asemenea, orașele au început să implementeze piste pentru biciclete și infrastructură pentru vehicule electrice.

Cu toate acestea, provocările rămân majore. „Chiar și noaptea, când traficul scade, vedem emisii ridicate provenite din arderea cărbunelui de lemn și a altor combustibili utilizați pentru gătit și încălzire”, a explicat Asfaw. Senzorii MAIA au detectat, de asemenea, creșteri masive ale carbonului negru în timpul a două sărbători majore care implică focuri de tabără tradiționale, reușind să distingă între particulele provenite din biomasă și cele din arderea combustibililor fosili.

Importanța datelor pe termen lung pentru politici publice

Sina Hasheminassab, cercetător la JPL, subliniază că acesta este primul studiu multisite pe termen lung al măsurătorilor continue de PM2.5 și carbon negru din Etiopia. Multe orașe cu creștere rapidă din țările în curs de dezvoltare duc lipsă de sisteme de monitorizare constantă, ceea ce face ca aceste date să fie vitale pentru stabilirea unei linii de referință.

Compoziția și sursele PM2.5 pot diferi substanțial între orașe. De exemplu, orașele deșertice pot avea mai mult praf, în timp ce cele din apropierea centralelor pe cărbune pot avea concentrații mai mari de sulfați. Prin înțelegerea specificului local, autoritățile pot elabora strategii de atenuare mult mai eficiente.

Kyan Shlipak, autorul principal al lucrării, a menționat că, deși datele senzorilor terestri sunt extrem de valoroase singure, combinarea acestora cu observațiile prin satelit va reprezenta un moment de cotitură („game-changer”). Această abordare hibridă va permite cercetătorilor să vadă nu doar cât de multă poluare există, ci și de unde provine și cum se deplasează deasupra zonelor dens populate.