Philip R. Lane: Oportunitatea AI pentru economia Europei

Inteligența Artificială (IA) reprezintă o tehnologie cu scop general care are potențialul de a îmbunătăți standardele de viață la nivel global și de a extinde frontiera cunoașterii prin facilitarea accesului la informație și creșterea productivității. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de o multitudine de actori care trebuie să își asume roluri active în transformarea economiei. Această listă include dezvoltatorii de modele IA, constructorii de infrastructură digitală, antreprenorii care creează produse personalizate, comunitatea de cercetare, operatorii de sisteme energetice și sistemul financiar, care trebuie să finanțeze și să evalueze corect activele legate de IA.

Transformarea economică și rolul actorilor cheie

Procesul de transformare prin IA nu este unul liniar și implică o rețea complexă de interdependențe. Philip R. Lane subliniază că succesul acestei tranziții depinde de modul în care managerii și lucrătorii implementează procese de afaceri revizuite pentru a maximiza eficiența. În același timp, sistemele de educație și formare profesională trebuie să regândească metodele de instruire și evaluare pentru a pregăti forța de muncă pentru noile realități tehnologice.

Această evoluție aduce provocări majore pentru sistemele politice și autoritățile de reglementare la nivel național, european și global. Problemele de etică, fiscalitate, guvernanță și cadrul legal vor influența decisiv calea de tranziție a IA. Modul în care aceste chestiuni de economie politică vor fi rezolvate va determina viteza de ajustare și echilibrul între beneficiile societale și riscurile inerente. Incertitudinea privind impactul pe termen scurt și lung este accentuată de blocajele care pot apărea în anumite sectoare, încetinind ritmul general de adopție.

Impactul asupra pieței muncii și productivității

Un aspect critic monitorizat de Banca Centrală Europeană (BCE) este reorientarea forței de muncă. Unele ocupații vor cunoaște o cerere crescută datorită complementarității cu IA, în timp ce altele ar putea fi substituite. Impactul net asupra ocupării forței de muncă va depinde de evoluția costurilor cu forța de muncă în raport cu prețurile serviciilor de calcul (token prices).

Pentru Europa, IA oferă o oportunitate strategică de a compensa declinul prognozat al populației în vârstă de muncă. Creșterea ratei de creștere a economiei prin IA ar putea ridica „limita de viteză” a PIB-ului potențial, având implicații directe asupra politicii monetare. Deși adopția IA este deja semnificativă, Lane notează că este prea devreme pentru a detecta un impact material asupra productivității agregate. În prezent, planurile de angajare sunt moderate, ceea ce afectează în special perspectivele noilor absolvenți. Există, de asemenea, riscul ca IA să slăbească puterea de negociere a lucrătorilor, moderând creșterea salariilor și reducând ponderea muncii în venitul total.

Analiza datelor: Adopția IA în zona euro

Conform sondajelor BCE, 64% dintre firmele din zona euro utilizează deja IA, fie experimental, fie moderat, însă doar 7% raportează o utilizare „semnificativă”. În rândul gospodăriilor, proporția lucrătorilor care folosesc IA la locul de muncă s-a dublat în ultimii doi ani, ajungând la 52% în 2026, față de 26% în 2024. Deși se raportează economii semnificative de timp, acestea sunt concentrate în sectoare specifice, cum ar fi programarea (coding).

Investițiile în IA reprezintă aproximativ 10% din totalul investițiilor firmelor în acest an, iar creditarea legată de IA constituie un sfert din creșterea recentă a creditelor acordate companiilor. Totuși, Europa rămâne în urma Statelor Unite și a Asiei de Est. Investițiile digitale din SUA au crescut de două ori mai rapid decât în zona euro, iar lucrătorii americani petrec de două-trei ori mai mult timp utilizând IA. În termeni de capacitate de calcul, SUA găzduiește 75% din totalul global, în timp ce Europa deține doar 5%.

Implicații pentru politica monetară și stabilitatea financiară

BCE urmărește cu atenție modul în care boom-ul global al investițiilor în IA influențează ratele dobânzilor pe termen lung. Deoarece amploarea boom-ului european este mai mică decât cea globală, propagarea ratelor ridicate din piețele internaționale către piața obligațiunilor din zona euro reprezintă o înăsprire a condițiilor financiare. Acest factor este esențial în determinarea poziției adecvate a politicii monetare.

În plus, evaluările ridicate ale acțiunilor firmelor de tehnologie și creșterea datoriei legate de IA generează riscuri pentru stabilitatea financiară. O inversare temporară a așteptărilor privind progresul IA sau o scădere a sentimentului investitorilor ar putea declanșa corecții majore. BCE monitorizează, de asemenea, riscurile cibernetice asociate și procesul de digitalizare a sistemelor de plăți, inclusiv prin proiectul euro digital.