Proteste violente în Kosovo împotriva Tribunalului de la Haga

Tensiunile politice și sociale din Kosovo au atins un punct critic în cursul zilei de marți, când protestatarii, conduși de Organizația Veteranilor de Război ai Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA), s-au reunit în fața clădirii Parlamentului din Pristina. Această nouă mobilizare vine după o noapte de confruntări violente cu forțele de ordine, declanșate de nemulțumirea profundă față de verdictele recente emise de Camerele Specializate pentru Kosovo de la Haga.

Manifestanții cer modificări legislative urgente care să reducă drastic autoritatea acestui tribunal hibrid, pe care îl consideră o ofensă la adresa luptei pentru independență a țării. Furia străzii a fost alimentată de condamnarea a patru lideri marcanți ai KLA, printre care se numără și fostul președinte Hashim Thaci, figură centrală a politicii kosovare din ultimele decenii.

Escaladarea violențelor și asediul Parlamentului

Evenimentele de luni seară au degenerat rapid într-un conflict deschis între protestatari și poliție. După ce sesiunea parlamentară s-a încheiat fără un vot final asupra modificărilor legislative dorite, mulțimea a încercat să blocheze ieșirea deputaților din clădire. Clirim Haziri, unul dintre organizatorii protestului intitulat „Nu în numele meu”, a declarat ferm că niciun parlamentar nu va părăsi incinta „fără a trece peste corpurile noastre”.

În timpul haosului, deputatul partidului de guvernământ Vetevendosje, Fahrush Rexhepi, a fost împins cu forța înapoi în perimetrul Parlamentului de către manifestanți. Situația a devenit și mai gravă când grupuri de protestatari au incendiat tomberoane de gunoi și au aruncat cu artificii și materiale explozive spre clădirea guvernului. Deși structura nu a suferit daune majore, bilanțul victimelor este îngrijorător: șase ofițeri de poliție au fost răniți, iar 12 persoane au necesitat asistență medicală la Centrul Clinic Universitar din Kosovo. Trei persoane au fost arestate în urma incidentelor.

Condamnările care au aprins scânteia revoltei

La baza acestor proteste stă verdictul de primă instanță emis pe 16 septembrie de Camerele Specializate. Instanța i-a găsit vinovați pe Hashim Thaci, Jakup Krasniqi, Kadri Veseli și Rexhep Selimi pentru crime de război și crime împotriva umanității. Pedepsele sunt severe: Thaci și Krasniqi au primit câte 25 de ani de închisoare, în timp ce Veseli a fost condamnat la 18 ani, iar Selimi la 13 ani.

Judecătorii au stabilit că aceștia au fost responsabili pentru detenție arbitrară, tratamente crude, tortură și crimă în perioada aprilie 1998 – iunie 1999. Faptele ar fi avut loc în diverse locații din Kosovo și Albania. Pentru mulți cetățeni kosovari, acești lideri sunt eroi naționali, iar condamnarea lor este percepută ca o încercare de a rescrie istoria conflictului cu Serbia și de a echivala acțiunile gherilei cu atrocitățile comise de forțele sârbe.

Modificările legislative propuse și blocajul politic

Sub presiunea străzii, Parlamentul a votat luni, în primă lectură, o serie de amendamente la legea privind Camerele Specializate. Cea mai importantă modificare prevede că tribunalul nu mai poate impune sentințe care să depășească 15 ani de închisoare, ceea ce ar reduce semnificativ pedepsele liderilor KLA. Totuși, procedura legislativă necesită o revizuire în comisia parlamentară înainte de a reveni pentru a doua lectură, fapt ce a nemulțumit opoziția și protestatarii care doreau un vot imediat.

Alte amendamente propuse includ obligativitatea ca pedepsele să fie ispășite în Kosovo, spre deosebire de legea actuală care permite transferul condamnaților în state terțe. De asemenea, se propune ca președintele Kosovo să aibă dreptul de a acorda grațieri, iar activitatea tribunalului să fie monitorizată de organizații internaționale și supusă controlului Curții Constituționale din Kosovo. O altă schimbare majoră vizează mandatul temporal al curții, limitându-l doar la crimele comise după încheierea războiului (iulie 1999 – decembrie 2000), eliminând jurisdicția asupra faptelor menționate în raportul Dick Marty pentru care nu s-au găsit dovezi suficiente privind traficul de organe.

Conflictul dintre Albin Kurti și opoziția politică

Premierul Albin Kurti se află într-o poziție delicată. Deși recunoaște necesitatea unei legi privind tribunalul, el insistă că prioritatea zero a statului trebuie să fie alegerea unui nou președinte al Republicii pentru a evita un vid instituțional. „Nu putem pretinde că apărăm interesele Kosovo la Haga în timp ce permitem dezvoltarea unui vid instituțional în interiorul țării”, a declarat Kurti în fața deputaților.

De cealaltă parte, Partidul Democratic din Kosovo (PDK), fondat chiar de Hashim Thaci, prin vocea Vlorei Citaku, susține că votarea noii legi este o „obligație națională” care nu poate fi condiționată de negocieri politice pentru funcția de președinte. Discuțiile dintre Kurti și liderul PDK, Bedri Hamza, nu au dus la niciun consens, lăsând țara într-o stare de incertitudine politică și socială profundă, în timp ce protestatarii rămân mobilizați pe străzile capitalei.