Proteste violente în Kosovo: Se cere limitarea puterii Curții de la Haga

Tensiunile politice și sociale din Kosovo au atins un punct critic în cursul zilei de marți, când protestatarii, conduși de Organizația Veteranilor de Război ai Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), s-au regrupat în fața clădirii Parlamentului din Pristina. Această nouă mobilizare vine pe fondul unor ciocniri violente care au avut loc luni seară, declanșate de nemulțumirea profundă față de condamnările recente pronunțate de Camerele Specializate pentru Kosovo de la Haga împotriva unor figuri emblematice ale gherilei kosovare.

Protestatarii cer parlamentarilor să adopte de urgență o legislație care să limiteze drastic puterile acestei instanțe hibride. Revolta a fost alimentată de sentințele dure primite de patru foști lideri ai UCK, printre care se numără și fostul președinte al țării, Hashim Thaci. Aceștia au fost găsiți vinovați de crime de război și crime împotriva umanității, fapte care au provocat un val de indignare în rândul populației care îi consideră pe acești lideri eroi ai luptei pentru independență.

Violențe la porțile Parlamentului și blocaj politic

Luni seară, situația a degenerat rapid după ce sesiunea parlamentară s-a încheiat fără un vot final asupra modificărilor legislative propuse. Protestatarii, sub sloganul „Nu în numele meu”, au încercat să împiedice deputații să părăsească incinta legislativului. Un incident notabil l-a implicat pe Fahrush Rexhepi, deputat al partidului de guvernământ Vetevendosje, care a fost împins cu forța înapoi în perimetrul parlamentului de către mulțimea furioasă.

Manifestanții au recurs la gesturi extreme, incendiind containere de gunoi și aruncând cu artificii și materiale explozive spre clădirea guvernului. Deși structura clădirii nu a fost afectată grav, mesajul a fost unul de forță. Clirim Haziri, unul dintre organizatorii protestului, a declarat ferm că niciun parlamentar nu va pleca acasă „fără a trece peste corpurile noastre”. Bilanțul confruntărilor de luni noapte include trei arestări și șase ofițeri de poliție răniți. De asemenea, surse medicale de la Centrul Clinic Universitar din Kosovo au raportat că 12 persoane au avut nevoie de asistență medicală în urma incidentelor.

Modificările legislative care ar putea schimba soarta condamnaților

În centrul disputei se află un set de amendamente la legea privind Camerele Specializate. Luni, parlamentarii au votat în primă lectură o modificare care prevede că instanța de la Haga nu mai poate impune pedepse cu închisoarea care să depășească 15 ani. Această prevedere ar reduce semnificativ sentințele actuale, având în vedere că Hashim Thaci și Jakup Krasniqi au primit câte 25 de ani, Kadri Veseli 18 ani, iar Rexhep Selimi 13 ani.

Pe lângă plafonarea pedepselor, noile amendamente propun ca sentințele să fie ispășite pe teritoriul Kosovo, spre deosebire de reglementarea actuală care permite transferul condamnaților în state terțe. De asemenea, se dorește acordarea dreptului președintelui Kosovo de a grația persoanele condamnate de această curte și supunerea activității tribunalului unei monitorizări stricte din partea organizațiilor internaționale și a Curții Constituționale a Kosovo. O altă modificare radicală vizează mandatul temporal al curții, limitându-l doar la crimele comise după încheierea oficială a războiului (iulie 1999 – decembrie 2000), ceea ce ar scoate de sub jurisdicție majoritatea faptelor pentru care liderii UCK au fost deja condamnați.

O instanță hibridă sub presiune internațională

Camerele Specializate pentru Kosovo reprezintă o instituție juridică unică. Deși fac parte oficial din sistemul judiciar kosovar, acestea sunt situate la Haga și sunt încadrate exclusiv cu personal internațional (judecători și procurori străini). Această structură a fost creată în 2015, sub o presiune imensă din partea aliaților occidentali ai Kosovo, în special a Statelor Unite și a Uniunii Europene. Motivul principal a fost îngrijorarea legată de posibila intimidare a martorilor dacă procesele s-ar fi desfășurat în interiorul țării.

Mandatul curții se bazează pe un raport al Consiliului Europei din 2011, întocmit de senatorul elvețian Dick Marty, care acuza luptătorii UCK de crime de război și trafic de organe. Deși o unitate specială de investigație a UE, condusă de procurorul american Clint Williamson, a concluzionat că există probe suficiente pentru acuzații de crime împotriva umanității, nu s-au găsit dovezi concludente pentru a susține acuzațiile de trafic de organe. Cu toate acestea, instanța a continuat să funcționeze ca un ghimpe în coasta politicii interne de la Pristina.

Disputa dintre Kurti și Opoziție: Priorități divergente

Criza de pe străzi este dublată de un blocaj politic la nivel înalt. Premierul Albin Kurti se află într-o poziție delicată, încercând să echilibreze presiunea străzii cu stabilitatea instituțională. Kurti a declarat că, deși o lege privind curtea de la Haga este necesară, prioritatea zero a statului trebuie să fie alegerea unui nou președinte al Republicii. „Nu putem pretinde că apărăm interesele Kosovo la Haga în timp ce permitem dezvoltarea unui vid instituțional în interiorul țării”, a afirmat premierul.

De cealaltă parte, Partidul Democratic din Kosovo (PDK), fondat chiar de Hashim Thaci, insistă că votul final pentru limitarea puterilor curții este o „obligație națională” care nu poate fi amânată pentru negocieri politice privind președinția. Vlora Citaku, vicepreședinte al Parlamentului din partea PDK, a criticat dur poziția guvernului, subliniind că soarta foștilor lideri UCK este o chestiune de demnitate națională care transcende jocurile politice pentru funcții.