Studentă din Serbia dă în judecată autoritățile pentru spionaj

Cazul Jelenei Kontic, o studentă activistă din Serbia, a adus în prim-plan o dezbatere aprinsă despre supravegherea ilegală și drepturile digitale în Balcani. Avocații tinerei au depus oficial o plângere penală la Parchetul pentru Criminalitate Informatică, vizând oficiali ai serviciilor de securitate sârbe și compania israeliană NSO Group, producătoarea controversatului software de spionaj Pegasus. Această acțiune legală vine după ce instituțiile statului nu au reușit să reacționeze în urma dezvăluirilor privind atacurile cibernetice care au vizat 14 persoane din opoziție și mediul activist.

Detaliile plângerii penale și acuzațiile aduse

Plângerea penală depusă marți reprezintă un demers juridic fără precedent în Serbia recentă. Documentul vizează persoane neidentificate din cadrul Agenției de Informații și Securitate (BIA) — serviciul de informații al statului sârb — și din cadrul poliției. De asemenea, plângerea include și persoanele responsabile din cadrul NSO Group, firma din Israel care dezvoltă și vinde tehnologia Pegasus exclusiv guvernelor. Fundația SHARE, un ONG sârb dedicat drepturilor digitale, a precizat că acest caz este prima confirmare oficială a unei infecții reușite cu Pegasus în Serbia.

Avocații Jelenei Kontic au enumerat cinci infracțiuni grave în plângerea lor: colectarea neautorizată de date cu caracter personal, interceptarea și înregistrarea neautorizată, crearea și introducerea de viruși informatici, accesul neautorizat la un sistem informatic protejat și abuzul de serviciu. Conform legislației sârbe, aceste fapte sunt pedepsibile cu închisoarea, iar avocații susțin că procuratura ar fi trebuit să se autosesizeze imediat ce informațiile despre atacuri au devenit publice în luna septembrie.

Tehnologia Pegasus și atacurile de tip „zero-click”

Jelena Kontic a aflat că a fost ținta unui atac cibernetic abia după ce a primit o notificare oficială de la compania Apple. Analiza criminalistică efectuată ulterior de The Citizen Lab, o unitate de cercetare a Universității din Toronto, împreună cu Fundația SHARE, a confirmat că dispozitivul ei a fost compromis de la distanță. Ceea ce face acest atac deosebit de periculos este metoda utilizată: un atac de tip „zero-click”.

Spre deosebire de metodele clasice de phishing, unde utilizatorul trebuie să dea click pe un link malițios, atacurile „zero-click” nu necesită nicio interacțiune din partea victimei. În cazul lui Kontic, atacul a exploatat o vulnerabilitate în aplicația iMessage de pe iPhone-ul său. Software-ul Pegasus permite atacatorului accesul total la mesaje, fotografii, e-mailuri, microfon și cameră, transformând practic telefonul într-un dispozitiv de ascultare permanent, fără ca utilizatorul să aibă vreo suspiciune.

Reacția autorităților și contextul politic tensionat

Reacția instituțiilor statului sârb a fost marcată de negare și pasivitate. Pe 3 septembrie, la doar o zi după ce mișcarea studențească a publicat lista celor 14 persoane vizate, Agenția de Informații și Securitate (BIA) a respins acuzațiile, catalogându-le drept „senzaționalism trivial”. Mai mult, Comisarul pentru Informații de Interes Public și Protecția Datelor cu Caracter Personal a declarat că nu a deschis o anchetă deoarece îi lipsesc „informații vitale și dovezi specifice” pentru a acționa în cadrul jurisdicției sale.

Această lipsă de acțiune a determinat-o pe Kontic să apeleze la justiție. Ea a declarat pentru BIRN că se așteaptă ca examinarea criminalistică a telefonului și procesarea cazului să reprezinte o provocare majoră pentru procuratură, având în vedere implicațiile politice. Tăcerea Parchetului pentru Criminalitate Informatică, care nu a răspuns solicitărilor de informații încă din septembrie, sugerează o reticență a sistemului judiciar de a investiga structurile de forță ale statului.

Mișcarea studențească și alegerile din 25 octombrie

Jelena Kontic nu este doar o victimă a spionajului, ci și o figură centrală în mișcarea studențească ce a devenit principalul opozant al Partidului Progresist Sârb (SNS), aflat la putere. Această mișcare s-a consolidat după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea unei părți a gării din Novi Sad a provocat proteste masive împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a guvernului.

Activismul studențesc a evoluat rapid, formând „Lista Studenților”, o entitate politică ce va candida la alegerile parlamentare programate pentru 25 octombrie 2026. Spionarea membrilor acestei liste este văzută de critici ca o încercare de intimidare și de obținere a unui avantaj politic neloial în pragul scrutinului. Contextul electoral face ca acest caz de spionaj să nu fie doar o problemă de securitate cibernetică, ci una fundamentală pentru democrația din Serbia.

Implicațiile internaționale ale utilizării Pegasus

Utilizarea software-ului Pegasus împotriva societății civile nu este o problemă izolată în Serbia. NSO Group a fost criticată la nivel global pentru că a permis guvernelor autoritare să utilizeze tehnologia sa împotriva jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor de opoziție. Deși compania susține că vinde produsul doar pentru combaterea terorismului și a criminalității grave, numeroase investigații internaționale au demonstrat abuzuri sistematice.

Includerea NSO Group în plângerea penală din Serbia subliniază responsabilitatea companiilor tehnologice în facilitarea încălcării drepturilor omului. Dacă procesul va avansa, acesta ar putea crea un precedent important pentru modul în care cetățenii se pot apăra împotriva supravegherii de stat invazive, sprijinite de tehnologii străine sofisticate.