S&P păstrează România deasupra categoriei „junk”. Bugetele pentru 2027–2028 rămân testul decisiv

Miza reală este continuitatea ajustării bugetare după încheierea acestui an. S&P își sprijină decizia pe rezultatele din 2026 și pe așteptarea unui guvern capabil să adopte politici credibile pentru următorii doi ani. Păstrarea calificativului evită retrogradarea acum, însă perspectiva negativă menține avertismentul pentru perioada următoare.

Ratingul protejează finanțarea, dar nu înlătură riscul retrogradării

Calificativul BBB- plasează România chiar la limita dintre categoria recomandată investițiilor și cea speculativă, cunoscută drept „junk”. O coborâre cu o treaptă ar schimba această încadrare și ar putea adăuga presiune asupra costurilor împrumuturilor statului.

S&P încheie principalele evaluări programate pentru 2026, după deciziile similare ale Fitch și Moody’s. Fitch a reconfirmat ratingul la sfârșitul lui iulie, iar Moody’s a păstrat România în categoria recomandată investițiilor în august.

Cele trei decizii nu echivalează cu dispariția vulnerabilităților. Agențiile au insistat asupra dezechilibrelor bugetare și a nevoii de a continua corecția fiscală, chiar dacă situația politică rămâne instabilă.

Pentru stat, diferența dintre cele două categorii are consecințe asupra bazei de finanțare. Mediafax explică faptul că unii investitori instituționali limitează, prin reguli proprii, expunerea la obligațiuni speculative. Pierderea statutului recomandat investițiilor la mai multe agenții poate restrânge această bază și poate majora randamentele cerute de investitori.

Tot Mediafax indică un necesar brut de finanțare de peste 10% din PIB, pe fondul creșterii costurilor cu dobânzile. În aceste condiții, menținerea ratingului evită o presiune suplimentară, fără să rezolve dezechilibrele care fac finanțarea vulnerabilă.

Fondurile europene și ajustarea din 2026 au susținut decizia

S&P consideră că România a continuat consolidarea fiscală din 2026 în pofida lipsei unui acord pentru instalarea unui nou guvern. Agenția constată că autoritățile au păstrat direcția bugetară stabilită, deși blocajul politic a început în mai.

Un argument distinct privește finanțarea europeană. Până în septembrie, România asigurase peste 90% din alocările prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin intervenții legislative punctuale.

Aceste măsuri au permis continuarea investițiilor publice. Bugetul destinat lor ajunge la 8,5% din PIB, iar investițiile au susținut activitatea economică într-un an de ajustare fiscală.

Distincția dintre rezultatele curente și perspectiva următorilor ani explică verdictul agenției. România a avansat cu măsurile necesare pentru 2026, însă lipsa unui executiv cu puteri depline reduce predictibilitatea reformelor viitoare.

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a prezentat menținerea ratingului drept rezultatul efortului economiei și societății de a corecta dezechilibrele. În reacția relatată de Mediafax, el a legat continuarea ajustării de păstrarea capacității statului de a finanța investițiile.

„Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare”, a transmis Nazare, potrivit Mediafax.

Mesajul ministrului nu schimbă condițiile evaluării: progresele din acest an trebuie continuate prin decizii bugetare credibile și după 2026.

Deficitul ar urma să scadă, însă cheltuielile rămân sub presiune

Conform estimărilor S&P prezentate de Biziday, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 6,25% din PIB în 2026. Comparația pornește de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% în 2024.

Pentru anii următori, aceeași prognoză indică un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și de 5% în 2028. Sunt estimări ale agenției, dependente de continuarea consolidării, nu rezultate deja obținute.

S&P se așteaptă ca procedura europeană de deficit excesiv să susțină ajustarea. Potrivit Biziday, România se află în această procedură din 2020, iar agenția anticipează pentru 2027 un efort concentrat asupra cheltuielilor.

În evaluarea citată de publicație, S&P prevede creșteri controlate ale salariilor și pensiilor din sectorul public, după doi ani de înghețare. Spațiul pentru majorări care depășesc semnificativ creșterea PIB-ului nominal rămâne limitat în 2027–2028.

Biziday mai arată că planul fiscal-structural convenit cu Comisia Europeană urmărește reducerea ponderii cheltuielilor salariale publice cu cel puțin 1,5 puncte procentuale din PIB până în 2031.

Aici se concentrează dificultatea politică a următoarelor bugete. Partidele trebuie să stabilească evoluția cheltuielilor sociale și salariale fără să abandoneze reducerea deficitului. Confirmarea ratingului nu oferă, în sine, spațiu pentru relaxarea angajamentelor fiscale.

Formarea guvernului cântărește în evaluarea pentru 2027–2028

S&P avertizează că prelungirea negocierilor pentru un nou executiv poate împiedica reducerea deficitului în următorii doi ani. Acesta este unul dintre scenariile care ar putea determina retrogradarea României.

Agenția pornește de la așteptarea formării unui guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027–2028. Menținerea calificativului presupune, așadar, și îndeplinirea unei condiții politice și fiscale în perioada următoare.

Riscurile depășesc calendarul învestirii. Deteriorarea finanțelor publice și a poziției externe după pandemie a sporit sensibilitatea României la dobânzi ridicate și la schimbarea încrederii investitorilor.

S&P ia în calcul și intensificarea presiunilor externe. Perturbările pieței energiei ar putea afecta inflația, activitatea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare, amplificând riscul unei retrogradări.

În sens opus, revenirea perspectivei la stabilă ar necesita reducerea deficitelor bugetar și extern. Un plan credibil pe termen mediu și reluarea creșterii economice ar susține această schimbare.

Mediafax relatează că Citi anticipa păstrarea ratingului la evaluarea din octombrie, dar identifica un risc mai mare de retrogradare în primul trimestru din 2027. Avertismentul băncii depinde de o eventuală încetinire a consolidării fiscale.

Prin urmare, decizia din octombrie nu garantează rezultatul evaluărilor viitoare. Bugetul pentru 2027 și capacitatea politică de a-l aplica vor arăta dacă România continuă corecția anticipată de agenție.

Ce urmărim mai departe

• Formarea unui guvern cu puteri depline: susținerea parlamentară pentru un cadru fiscal credibil în 2027–2028.
• Construcția bugetului pentru 2027: măsurile privind salariile, pensiile și cheltuielile care trebuie să susțină reducerea deficitului.
• Evoluția finanțării: costurile împrumuturilor și încrederea investitorilor, în condițiile menținerii perspectivei negative.
• Continuarea investițiilor și a corecției fiscale: capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele fără să compromită proiectele susținute din fonduri europene.

Surse

• Mediafax
• Biziday