Șeful unității anti-tero din Serbia, reținut pentru tortură

Justiția din Serbia a făcut un pas semnificativ într-un caz care a șocat opinia publică și organizațiile internaționale pentru drepturile omului. Vineri, un tribunal din Belgrad a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a nouă persoane, angajați și foști angajați ai Ministerului de Interne al Serbiei (MUP). Printre cei vizați se numără figuri de rang înalt din ierarhia forțelor de ordine, inclusiv Igor Zmiric, comandantul Unității Speciale Anti-Teroriste (SAJ). Aceștia sunt acuzați de comiterea unor acte de abuz și tortură împotriva protestatarilor care s-au opus guvernului în vara anului 2025.

Decizia instanței a fost motivată de riscul ca suspecții să influențeze martorii sau să obstrucționeze bunul mers al procedurilor judiciare. De asemenea, judecătorii au invocat gravitatea extremă a faptelor și gradul ridicat de îngrijorare publică generat de acest caz, elemente care ar putea periclita desfășurarea echitabilă a procesului dacă acuzații ar fi cercetați în stare de libertate. Această acțiune vine după luni de presiuni din partea societății civile și a presei de investigație, care au documentat tratamentele inumane aplicate în subsolurile clădirilor guvernamentale.

Detaliile nopții de teroare din garajul Guvernului

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, faptele au avut loc în noaptea de 14 spre 15 august 2025, într-un interval orar cuprins între 22:30 și 01:00. Scena abuzurilor a fost garajul clădirii Guvernului Serbiei, un spațiu care ar fi trebuit să fie securizat și destinat activităților administrative, dar care a devenit, conform martorilor, un centru de detenție ilegală și tortură. Suspecții sunt acuzați că au acționat în mod concertat, folosind forța fizică și amenințările pentru a provoca suferințe intense victimelor.

Scopul acestor acțiuni violente a fost multiplu: obținerea de informații de la protestatari, intimidarea acestora pentru a stopa participarea la viitoare demonstrații și pedepsirea lor ilegală pentru opoziția față de regim. La momentul respectiv, agresorii activau în cadrul JZO (Jedinica za zaštitu objekata), o unitate specializată a poliției responsabilă cu protecția demnitarilor de rang înalt și a clădirilor guvernamentale strategice. Această unitate de elită se află acum în centrul unui scandal care pune sub semnul întrebării integritatea întregului sistem de securitate sârb.

Profilul suspecților și conexiunile cu alte anchete

Printre cei reținuți se află și Milan Vukovic, un fost ofițer JZO care, în mod ironic, ocupa funcția de director interimar al centrului de detenție unde este încarcerat fostul său șef, Marko Kricak. Kricak, care conducea unitatea JZO în perioada în care au avut loc abuzurile din august 2025, fusese deja arestat anterior, însă într-un dosar separat ce vizează o crimă comisă în Belgrad. Această rețea de conexiuni între oficiali de rang înalt sugerează o cultură a impunității în cadrul structurilor de forță.

Marko Kricak a fost o figură controversată pe parcursul ultimilor doi ani, perioadă marcată de proteste masive anti-guvernamentale în Serbia. Numeroși manifestanți l-au acuzat direct de utilizarea forței excesive. Unul dintre cele mai răsunătoare cazuri este cel al studentei Nikolina Sindjelic, care a declarat public că a fost amenințată cu violul de către Kricak în timp ce era reținută ilegal în garajul guvernului. Mărturia ei a fost unul dintre pilonii care au dus la deschiderea anchetei actuale, în ciuda încercărilor inițiale ale autorităților de a mușamaliza cazul.

Investigațiile jurnalistice și reacția internațională

Rolul presei independente a fost crucial în aducerea acestui caz în fața justiției. O investigație detaliată realizată de BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) a scos la iveală faptul că cel puțin 15 persoane au fost sechestrate în garajul Guvernului în noaptea de 14 august 2025. Jurnaliștii au obținut mărturii depuse în fața procurorilor de către patru deținuți și au intervievat alți cinci, care au descris scene de o violență rară: bătăi crunte, amenințări cu moartea și cu violența sexuală, precum și distrugerea deliberată a bunurilor personale.

Organizații internaționale de prestigiu, precum Amnesty International și Civil Rights Defenders, au reacționat prompt, avertizând că tratamentul aplicat studenților și activiștilor întrunește elementele constitutive ale torturii conform dreptului internațional. Aceste organizații au subliniat că Serbia, ca stat semnatar al convențiilor europene, are obligația de a proteja integritatea fizică a cetățenilor săi, chiar și în contextul unor tulburări sociale. Presiunea externă a forțat autoritățile de la Belgrad să treacă de la negarea totală la o investigație oficială.

Schimbarea de discurs a puterii politice

Inițial, Ministerul de Interne al Serbiei a respins categoric toate acuzațiile, susținând că ofițerii săi au acționat în strictă conformitate cu legea și procedurile în vigoare. Totuși, amploarea dovezilor și ecoul internațional l-au determinat pe președintele Aleksandar Vucic să intervină public. Acesta a anunțat ulterior că unitatea de afaceri interne a ministerului va demara o anchetă privind acuzațiile specifice făcute de Nikolina Sindjelic.

Deși promisiunea unei anchete interne a fost făcută, eficiența acesteia a fost privită cu scepticism până la arestările recente. Contextul politic din Serbia este unul tensionat, marcat de alegerile din 2026 și de o polarizare profundă a societății. Arestarea unor șefi din poliție este văzută de unii analiști ca o încercare de a curăța imaginea instituțiilor statului înainte de scrutin, în timp ce alții consideră că este rezultatul inevitabil al curajului victimelor care au refuzat să tacă.