Serbia neagă atacurile cu spyware asupra studenților și activiștilor

Scandalul de supraveghere digitală din Serbia a luat o amploare fără precedent, după ce organizații neguvernamentale și unități de cercetare internaționale au raportat o campanie masivă de atacuri cibernetice vizând vocile critice la adresa guvernului de la Belgrad. Joi, autoritățile sârbe au negat categoric orice implicare în aceste acțiuni, catalogând acuzațiile drept „senzaționalism trivial”. Această reacție vine la doar o zi după ce Share Foundation a dezvăluit că cel puțin 14 persoane din Serbia au fost țintele unor atacuri cu spyware avansat în cursul anului 2026, marcând ceea ce experții numesc „cel mai mare val documentat de supraveghere de acest tip din istoria țării”.

Reacția BIA și acuzațiile de influență străină

Agenția de Informații și Securitate a Serbiei (BIA) a emis un comunicat oficial prin care respinge ferm orice acuzație de utilizare ilegală a tehnologiilor de monitorizare. BIA a susținut că afirmațiile făcute de activiști și organizațiile pentru drepturi digitale nu sunt altceva decât încercări de a destabiliza instituțiile statului. Mai mult, agenția a mers până la a sugera că persoanele și organizațiile care au făcut aceste dezvăluiri acționează în interesul unor servicii de informații străine și al unor grupuri de presiune externe.

Reprezentanții BIA au subliniat că instituția operează „exclusiv în conformitate cu legile” Serbiei și că nu există nicio bază legală sau factuală pentru suspiciunile ridicate în spațiul public. Această retorică, ce invocă „mâna străină”, este una recurentă în discursul oficial de la Belgrad atunci când instituțiile de forță sunt puse sub lupă de către societatea civilă sau de către organismele internaționale de monitorizare a drepturilor omului.

Confirmarea tehnică a utilizării Pegasus

În ciuda negărilor vehemente ale autorităților, dovezile tehnice par să contrazică versiunea oficială. Citizen Lab, o unitate de cercetare de renume mondial din cadrul Universității din Toronto, specializată în securitate digitală și drepturile omului, a confirmat că cel puțin un telefon aparținând unui membru al mișcării studențești a fost infectat cu Pegasus. Pegasus este un software de spionaj de nivel militar, dezvoltat de compania israeliană NSO Group, care a fost centrul a numeroase scandaluri internaționale în ultimii ani.

Share Foundation a explicat că Pegasus nu este un software accesibil publicului larg sau infractorilor cibernetici obișnuiți. NSO Group vinde acest produs exclusiv statelor suverane și agențiilor guvernamentale de aplicare a legii sau de informații. Capacitățile acestui spyware sunt devastatoare pentru viața privată: poate accesa absolut tot ce se află pe un dispozitiv, de la mesaje criptate, contacte și fotografii, până la date din aplicații și fișiere de sistem. Mai mult, Pegasus poate activa de la distanță, fără știrea utilizatorului, microfonul și camera foto, transformând telefonul într-un dispozitiv de ascultare permanent.

Argumentele președintelui Aleksandar Vucic

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a intervenit personal în această dispută, susținând poziția agenției BIA. Vucic a declarat că studenții și activiștii „și-au exprimat doar suspiciunile fără a prezenta nicio dovadă concretă”. Într-o încercare de a minimiza gravitatea situației, președintele a făcut apel la propria sa experiență politică, afirmând că și el a fost victima interceptărilor telefonice în perioada în care se afla în opoziție.

„În această țară, am fost interceptat când eram principala figură a opoziției. M-au ascultat tot timpul”, a declarat Vucic, adăugând retoric: „Am făcut scandal din asta sau am persecutat pe cineva din BIA ulterior? Niciodată.” Această paralelă istorică este utilizată de președinte pentru a sugera că supravegherea politică este o practică veche și că actualele plângeri sunt exagerate sau motivate politic pentru a discredita actuala administrație.

Un istoric îngrijorător al supravegherii în Serbia

Acest nou val de atacuri nu este un incident izolat, ci pare să facă parte dintr-un model de comportament al serviciilor de securitate sârbe. În februarie 2025, doi jurnaliști de la Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) au fost țintele unei tentative eșuate de instalare a software-ului Pegasus pe telefoanele lor. De asemenea, o investigație BIRN din 2024 a scos la iveală faptul că activiștii sârbi au fost monitorizați folosind NoviSpy, un software de spionaj dezvoltat chiar în Serbia.

Contextul geopolitic și intern este marcat de tensiuni crescute, pe măsură ce protestele studențești și ale opoziției au devenit tot mai frecvente. Utilizarea tehnologiilor de supraveghere de ultimă generație împotriva cetățenilor proprii ridică semne de întrebare serioase cu privire la respectarea statului de drept și a libertăților civile în Serbia, o țară care aspiră la integrarea în Uniunea Europeană, dar care se confruntă cu critici constante privind regresul democratic.

Implicațiile legale și etice

Conform legislației din Serbia, utilizarea unor astfel de programe de spionaj fără un mandat judiciar clar și în afara unor anchete penale stricte este ilegală. Share Foundation a subliniat că intruziunea în viața privată prin intermediul Pegasus încalcă nu doar legile naționale, ci și convențiile internaționale privind drepturile omului la care Serbia este parte. Faptul că aceste instrumente sunt folosite împotriva studenților și a jurnaliștilor sugerează o încercare de intimidare a disidenței.

În timp ce autoritățile de la Belgrad continuă să importe echipamente wireless capabile de supraveghere în masă nediscriminatorie, comunitatea internațională și organizațiile pentru drepturile digitale avertizează că lipsa de transparență și de control democratic asupra agențiilor de informații transformă Serbia într-un teren periculos pentru libertatea de exprimare. Tăcerea sau negarea oficială în fața dovezilor tehnice furnizate de experți precum cei de la Citizen Lab nu face decât să adâncească neîncrederea publicului în instituțiile statului.