Tineri asasini în Balcani: „Marfă de unică folosință” în războaie

O analiză detaliată a asasinatelor recente legate de bandele de crimă organizată din Serbia și Muntenegru scoate la iveală o realitate sumbră: prevalența ucigașilor plătiți și a complicilor aflați la vârsta adolescenței sau la începutul vârstei de 20 de ani. Acești tineri sunt atrași cu promisiuni deșarte despre sume mari de bani, dar în final sunt tratați ca „marfă de unică folosință”, fiind fie uciși de proprii angajatori, fie lăsați să fie prinși de poliție pentru a tăia legăturile cu liderii grupărilor.

Într-o seară de sâmbătă, la începutul lunii decembrie, un restaurant din Belgrad era plin de clienți. La etaj, o petrecere de zi de naștere pentru copii era în plină desfășurare, în timp ce la parter chelnerii se grăbeau printre mese. Nimeni nu a acordat atenție unui tânăr de 16 ani, îmbrăcat cu un hanorac, care stătea la bar. Totul s-a schimbat când acesta s-a apropiat de o masă unde stăteau doi bărbați, a scos un pistol din blugi și a început să tragă. Nouă gloanțe au fost trase; cinci l-au lovit pe un bărbat identificat ca N.K., în timp ce restul au ajuns în mobilier. Ținta reală era însă Nenad Alajbegovic, liderul unei facțiuni de huligani, care a scăpat nevătămat. Atacatorul de 16 ani greșise ținta.

Recrutarea tinerilor și promisiunile financiare false

Conform rapoartelor poliției consultate de BIRN, atacatorul, identificat prin inițialele B.R., a fost plătit cu 5.000 de euro pentru acest atac. După ce a fugit în Bosnia și Herțegovina pentru șase săptămâni, a fost arestat la întoarcerea în Belgrad. Asupra lui a fost găsit un telefon criptat care dezvăluia o nouă misiune: un alt asasinat, de data aceasta pentru suma de 150.000 de euro. Tânărul a declarat că nu știa cine l-a angajat, comunicând doar prin porecle pe platforme securizate.

Surse din cadrul poliției sârbe sunt sceptice că tânărul ar fi primit vreodată suma promisă. „A fost angajat ca o armă de închiriat, nu ca un ucigaș profesionist”, a declarat o sursă sub protecția anonimatului. Aceeași sursă a explicat că mulți tineri dispar fără urmă după astfel de joburi. Uneori, clanurile îi ucid pentru că este mai ieftin decât să îi plătească. Alteori, clanul oferă ponturi poliției despre locul unde se află atacatorii, astfel încât cazul să fie bifat ca rezolvat, iar ancheta să nu mai ajungă niciodată la cei care au comandat crima.

Fenomenul „Violența ca serviciu” sub radarul Europol

Această strategie de a crea distanță între comanditari și executanți a intrat și în atenția Europol. Agenția subliniază că grupurile de crimă organizată preferă tinerii fără antecedente penale sau legături stabilite cu organizația, deoarece sunt greu de conectat cu liderii și ușor de înlocuit dacă sunt arestați. Europol numește acest model „violence-as-a-service” (violența ca serviciu), un model de afaceri criminal transnațional în care logistica, recrutarea și execuția pot avea loc în țări diferite.

Un caz tragic este cel al lui Martin Sipkovski, un tânăr de 21 ani din Macedonia de Nord, fost handbalist și model. Acesta a murit într-o explozie într-un apartament din Belgrad în octombrie anul trecut. Poliția a stabilit că Sipkovski transporta 1,5 kilograme de exploziv PETN, destinat liderului huligan Tadija Pantic, legat de clanul Kavac. Se crede că tânărul a declanșat explozivul accidental. Tatăl său a declarat că Martin a fost o victimă a manipulării, fiind forțat de împrejurări să intre într-o lume pe care nu o înțelegea.

Războiul sângeros dintre clanurile Kavac și Skaljari

Contextul acestor recrutări este războiul brutal dintre clanurile Kavac și Skaljari, ambele originare din orașul muntenegrean Kotor. Conflictul a izbucnit în 2015, după dispariția a 200 de kilograme de cocaină în Valencia, Spania. De atunci, violențele s-au extins la nivel global, cu victime în Serbia, Turcia, Austria, Grecia și Spania.

Utilizarea adolescenților a devenit o practică standard deoarece ucigașii profesioniști sunt scumpi și prezintă riscul de a deveni martori ai acuzării dacă sunt prinși. Deși tinerii fac adesea greșeli — cum a fost cazul unui macedonean de 19 ani care a alunecat pe gresia umedă lângă o piscină în Budva chiar în momentul în care încerca să tragă — ei rămân opțiunea preferată pentru riscul scăzut pe care îl reprezintă pentru structura de comandă a clanului.

Vulnerabilitatea socială și datoriile din droguri

Recrutarea are loc adesea în locuri frecventate de tineri vulnerabili: case de pariuri, curțile liceelor sau locuri unde se consumă droguri. Nikola Babic, un tânăr de 19 ani arestat pentru crimă, a mărturisit că a acceptat să ucidă pentru a-și șterge o datorie de droguri. Acesta trăia pe străzi când a fost abordat de doi bărbați care i-au oferit ocazia de a vinde narcotice, prinzându-l ulterior într-o capcană a datoriilor.

Babic a povestit cum a primit un telefon Google Pixel criptat și a fost mutat într-un apartament închiriat, unde un alt adolescent de 16 ani, crescut în orfelinate, i-a adus arma. Această fragmentare a sarcinilor face ca identificarea creierelor din spatele operațiunilor să fie aproape imposibilă pentru procurori. În Serbia, legislația complică și mai mult lucrurile, deoarece minorii nu pot fi urmăriți penal de procurorii specializați în crimă organizată, ducând la procese separate și pedepse mai blânde.