Ungaria începe curățenia: Spionii ruși, expulzați de noul guvern

Ungaria a făcut un pas decisiv în redefinirea relațiilor sale externe, ministrul de externe Anita Orban anunțând săptămâna aceasta expulzarea a zece diplomați ruși. Aceștia au fost declarați persona non grata pentru activități incompatibile cu Convenția de la Viena din 1961, un eufemism diplomatic utilizat frecvent pentru a descrie activitățile de spionaj. Această măsură reprezintă o premieră absolută de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, Ungaria fiind până recent singura țară din Europa Centrală care a refuzat să ia măsuri publice împotriva agenților Moscovei.

Ministrul Anita Orban a subliniat că, deși măsura este una fermă, ea nu echivalează cu ruperea legăturilor diplomatice. Budapesta își propune să mențină un dialog cu Moscova, însă acesta trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe respectarea normelor internaționale. Această schimbare de paradigmă vine după ani de zile în care Ungaria a fost percepută drept un „hub” al serviciilor de informații rusești în Europa, sub administrația anterioară condusă de Viktor Orban.

O nouă eră în relațiile Budapesta-Moscova

Expertul în spațiul rus Andras Racz consideră că această decizie marchează începutul unei noi ere. Expulzările trimit un semnal dublu: către Moscova, că Ungaria nu mai acceptă activități subversive pe teritoriul său, și către aliații occidentali, că Budapesta dorește să restaureze încrederea pierdută. Reacția Kremlinului nu s-a lăsat așteptată, purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova promițând un răspuns „dur și dureros”. Cu toate acestea, analiștii maghiari sunt sceptici că Rusia va recurge la oprirea livrărilor de gaze sau petrol, considerând retorica Moscovei drept un instrument electoral intern.

În plan intern, fostul premier Viktor Orban, care a suferit o înfrângere masivă în alegerile din aprilie, a criticat dur noul guvern. Orban a acuzat actuala putere că a indus în eroare alegătorii, subliniind creșterea prețurilor la combustibil și deficitul bugetar record. Premierul Peter Magyar a replicat tăios, afirmând că actuala criză economică este „moștenirea dezastruoasă” lăsată de regimul Orban. Totuși, guvernul partidului Tisza se află sub presiune, prețul motorinei atingând pragul sensibil de 700 de forinți (aproximativ 1,80 euro) pe litru.

Conflict de interese la Praga și reforme controversate

În Republica Cehă, Comisia Europeană a suspendat din nou plățile subvențiilor către grupul Agrofert, gigantul agro-chimic fondat de premierul Andrej Babis. Bruxelles-ul consideră că Babis se află într-un conflict de interese, în ciuda faptului că și-a transferat acțiunile într-un fond fiduciar. Comisia a evaluat că structura fondului nu oferă garanții suficiente că premierul a tăiat complet legăturile cu afacerea sa. Suspendarea vizează peste 3 milioane de euro, sumă care, pentru moment, este suportată de bugetul de stat ceh, deoarece plățile către firmele din grup fuseseră deja efectuate de autoritățile naționale.

Simultan, Camera Deputaților din Cehia a aprobat o modificare controversată a Legii Construcțiilor, trecând peste vetoul Senatului. Noua lege promite simplificarea birocrației și accelerarea eliberării autorizațiilor de construcție printr-un sistem centralizat. Totuși, opoziția și numeroși arhitecți avertizează că simplificarea excesivă ar putea facilita corupția și ar putea afecta protecția mediului și a patrimoniului, considerând legea drept una „făcută pe măsură pentru dezvoltatorii imobiliari”.

Tensiuni politice la Bratislava: Fico vs. Procurorul General

În Slovacia, premierul Robert Fico a declanșat un atac frontal împotriva Procurorului General, Maros Zilinka, cerându-i demisia. Fico îl acuză pe Zilinka că acționează împotriva guvernului și că a eșuat în exercitarea atribuțiilor. Disputa are la bază mai multe investigații de corupție care vizează apropiați ai partidului Smer, aflat la putere. Deși guvernul nu îl poate demite legal pe Zilinka până la finalul mandatului său în 2027, Fico a amenințat cu o „reformă cuprinzătoare” a serviciului de procuratură.

Tot în Slovacia, Ministerul Culturii trece prin turbulențe după ce ministra Martina Simkovicova l-a demis pe secretarul general Lukas Machala. Acesta din urmă, o figură controversată care a pus la îndoială inclusiv faptul că Pământul este rotund, a fost eliminat în urma unor neînțelegeri privind gestionarea fondurilor pentru proiecte culturale. Deși Simkovicova a negat că disputele privind finanțarea festivalurilor LGBT+ ar fi fost motivul principal, ea și-a reiterat opoziția față de utilizarea banilor publici pentru astfel de evenimente.

Polonia: Justiție și reînarmare masivă

Polonia continuă procesul de „depolitizare” a sistemului judiciar, însă cu pași care stârnesc controverse. Alegerea lui Maciej Berek, fost ministru în guvernul Tusk, în funcția de judecător la Tribunalul Constituțional a atras critici din partea ONG-urilor și a unor parteneri de coaliție. Aceștia susțin că înlocuirea judecătorilor loiali vechiului partid PiS cu oameni apropiați actualului guvern nu face decât să mențină politizarea curții.

Pe frontul apărării, Varșovia a securizat un nou împrumut de 4 miliarde de dolari de la Statele Unite pentru achiziții militare. Polonia a devenit cel mai mare importator de arme din NATO în perioada 2021-2025, cu o creștere a importurilor de peste 850%. Strategia de reînarmare include avioane F-35, tancuri Abrams și sisteme Patriot, consolidând rolul Poloniei de pilon de securitate pe flancul estic al Europei.