Violențe extreme la centrul de detenție Pastrogor din Bulgaria
Refugiații și activiștii acuză forțele de ordine bulgare de bătăi în masă și tratamente inumane la centrul de detenție Pastrogor, în urma unei tentative de evadare petrecute în luna iulie.

O serie de mărturii cutremurătoare și dovezi vizuale obținute de jurnaliștii de investigație scot la iveală un tablou sumbru al violenței polițienești în Bulgaria. Incidentele ar fi avut loc la centrul de detenție Pastrogor, situat în sud-estul țării, în apropierea graniței cu Turcia. Detalii despre bătăi sistematice, răni grave și distrugerea probelor au fost raportate de supraviețuitori, în timp ce autoritățile de la Sofia păstrează o tăcere suspectă sau oferă explicații evazive.
Mărturii despre o noapte de teroare
Imaginile video analizate de BIRN (Balkan Insight) prezintă scene de o cruzime rară: un tânăr prăbușit într-un colț de cameră, cu fața și picioarele acoperite de sânge, într-o baltă de lichid roșu care se întinde pe podea. Trei bărbați aflați în prezent în detenție au descris modul în care o unitate specială de poliție a intervenit brutal în tot centrul, lăsând în urmă zeci de răniți, unii cu mâini și degete rupte sau răni deschise la nivelul capului. Victimele au solicitat anonimatul de teama represaliilor, motiv pentru care imaginile nu au fost făcute publice, dar conținutul lor confirmă relatările despre o intervenție disproporționată.
Conform surselor, violențele au izbucnit pe data de 26 iulie, imediat după ce două persoane au reușit să evadeze din centru în timpul unui protest. Evenimentul a fost documentat și de colectivul de activiști Collettivo Rotte Balcaniche, care a emis un comunicat de presă pe 7 august, denunțând „violența nediscriminatorie” exercitată de forțele de ordine împotriva tuturor celor aflați în facilitate, indiferent dacă au participat sau nu la protest.
Impactul noului Pact European privind Azilul
Centrul de la Pastrogor, situat la doar 28 de kilometri de frontiera turcă, a funcționat din 2012 ca un centru de tip deschis, unde solicitanții de azil își puteau aștepta procesarea cererilor în condiții de semi-libertate. Totuși, în decembrie anul trecut, regimul acestuia a fost schimbat radical, fiind transformat într-un centru de detenție închis. Această schimbare a venit ca urmare a implementării noului Pact European privind Azilul și Migrația, care a intrat oficial în vigoare pe 12 iunie.
Sub noile reglementări ale Uniunii Europene, majoritatea persoanelor care sosesc neregulat la frontierele externe ale blocului comunitar sunt reținute pentru perioade cuprinse între șapte zile și 12 săptămâni pentru screening și proceduri de azil. În cazurile de repatriere sau transfer către țări terțe, detenția se poate prelungi semnificativ. Activiștii subliniază că, de la implementarea pactului, populația centrului a explodat, crescând de la câteva persoane la peste 220, ceea ce a dus la o degradare rapidă a condițiilor de trai și la creșterea tensiunilor interne.
Cronologia incidentului și intervenția „Echipei de Răspuns Rapid”
Înainte de escaladarea violențelor, în centru avuseseră loc proteste timp de câteva săptămâni, migranții fiind nemulțumiți de condițiile precare și de privarea de libertate. Pe 26 iulie, situația a atins punctul critic când un grup de activiști a organizat o demonstrație în afara gardurilor centrului, la care s-au alăturat vocal și cei din interior. Deși protestul a fost descris ca fiind pașnic, evadarea a doi bărbați (un turc și un tunisian) a declanșat o reacție violentă din partea autorităților.
Un deținut marocan a povestit că un polițist l-a avertizat în engleză să se întoarcă în camere deoarece „echipa de răspuns rapid” este pe drum. Martorii descriu ofițeri echipați complet pentru intervenții anti-revoltă, cu măști, bastoane și pistoale cu electroșocuri (taser), însoțiți de polițiști obișnuiți. Se estimează că aproximativ 30-40 de agenți au intrat în clădire. „Au intrat în cameră și au strigat: Culcat! Când m-am întins pe podea, vreo 15 polițiști au început să ne bată cu bastoanele. Am crezut că e sfârșitul. M-au bătut până mi-am pierdut cunoștința”, a declarat una dintre victime.
Distrugerea probelor și abuzurile ulterioare
Deținuții susțin că polițiștii au acționat strategic pentru a ascunde urmele agresiunii. Camerele de supraveghere ar fi fost oprite înainte de începerea bătăilor, iar telefoanele mobile găsite asupra migranților au fost distruse sistematic pentru a preveni publicarea dovezilor pe rețelele sociale. Cu toate acestea, câteva dispozitive ascunse au reușit să surprindă imagini cu cel puțin opt persoane grav rănite.
Abuzul nu s-a oprit în incinta centrului. Un grup de 12 persoane a fost scos afară, unde polițiștii ar fi continuat să îi lovească, să îi înjure și să verse apă peste ei. Ulterior, aceștia au fost transportați la o secție de poliție din apropiere, unde au fost forțați să semneze angajamente că nu vor mai participa la proteste. „Ne-au spus: Dacă nu vă place mâncarea, nu mâncați. Dacă nu vă place tratamentul, întoarceți-vă în țara voastră”, a relatat un alt martor.
Reacția oficială și contextul geopolitic
Agenția de Stat pentru Refugiați din Bulgaria a oferit un răspuns formal, evitând să comenteze direct acuzațiile de violență. Instituția a precizat că Ministerul de Interne este responsabil pentru securitatea de la Pastrogor, dar a insistat că „condițiile de viață din centrul de cazare temporară respectă standardele europene stabilite”. Agenția a menționat doar că există riscuri de tensiuni între diferite comunități etnice sau religioase și că se iau măsuri pentru gestionarea acestora.
Primarul localității Pastrogor, Ilian Iliev, a sugerat că protestul ar fi putut fi o manevră de distragere a atenției pentru a facilita evadarea, fără a menționa brutalitatea poliției. În acest context, europarlamentarul italian Cecilia Strada și-a exprimat îngrijorarea profundă, subliniind că nu este prima dată când forțele bulgare sunt acuzate de violență la frontieră. Strada a avertizat că, dacă astfel de încălcări ale drepturilor omului au loc pe teritoriul UE, situația ar putea deveni și mai gravă în centrele de procesare externalizate în afara granițelor Uniunii.
De reținut pe scurt!
Vezi știrile noastre mai sus în Google News și în Discover.
Continuă lectura

De ce un tratat de 90 de ani blochează NATO în Marea Neagră. Convenția Montreux
De ce un tratat de 90 de ani blocheaza NATO in Marea Neagra. Conventia Montreux 1936 limiteaza navele la 21 zile si 30.000 tone. Rolul Turciei si baza Kogalniceanu.

Actualitate Balcani: Incendii, proteste și tensiuni NATO în regiune
Raportul săptămânal Balkan Insight din 17 august 2026 analizează evoluțiile critice din Europa de Sud-Est, de la incendiile devastatoare din Grecia la protestele politice din Serbia și securitatea NATO.

Turcia adoptă legea dezarmării PKK: Speranțe și temeri politice
Parlamentul de la Ankara a aprobat o lege istorică pentru dezarmarea militanților kurzi din PKK, marcând un pas decisiv spre încheierea unui conflict de peste 40 de ani, pe fondul suspiciunilor privind agenda președintelui Erdogan.
Comentarii
Se încarcă…

