Vucic acuză Tribunalul de la Haga după moartea lui Ratko Mladic

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a lansat un atac virulent la adresa mecanismului judiciar al Organizației Națiunilor Unite de la Haga, după moartea fostului general Ratko Mladic. Vucic a susținut vineri că instanța internațională a dorit în mod deliberat ca Mladic să își găsească sfârșitul în spatele gratiilor, refuzând cererile repetate de eliberare a acestuia pentru a primi îngrijiri paliative în Serbia. Declarațiile vin într-un moment de tensiune maximă, în care moartea „Măcelarului din Balcani” a redeschis răni adânci în regiune și a pus sub semnul întrebării valorile europene asumate de Belgrad.

Acuzații de comportament „necivilizat” la adresa instanței ONU

În prima sa declarație publică după decesul lui Ratko Mladic, survenit joi, Aleksandar Vucic nu a ezitat să folosească termeni extrem de duri la adresa Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII) și a succesorului acestuia, Mecanismul Rezidual Internațional pentru Tribunalele Penale. Președintele sârb a afirmat că refuzul de a-l transfera pe Mladic într-un spital din Belgrad, în ciuda stării sale de sănătate precare, reprezintă un act fără precedent în istoria modernă a justiției internaționale.

„Am văzut că nu au vrut să îi permită generalului să moară în Serbia, acolo unde el și-a dorit să își petreacă ultimele clipe. Acesta este un comportament necivilizat, un comportament fără precedent și fără nicio justificare morală sau legală”, a declarat Vucic. El a subliniat că autoritățile de la Belgrad au oferit garanții pentru tratamentul medical al lui Mladic, însă acestea au fost ignorate sistematic de judecătorii de la Haga. Vucic a adăugat că a păstrat o legătură strânsă cu familia fostului general pe parcursul ultimelor zile, asigurându-i de sprijinul statului sârb.

Funeralii cu onoruri de stat și controverse diplomatice

O altă temă majoră de dispută este modul în care va fi organizată înmormântarea lui Ratko Mladic. Ministrul Justiției din Serbia, Nenad Vujic, declarase anterior că fostul lider militar va fi înmormântat cu onoruri de stat, o decizie care a stârnit imediat reacții negative din partea comunității internaționale și a organizațiilor pentru drepturile omului. Totuși, președintele Vucic a încercat să tempereze speculațiile, menționând că multe dintre informațiile apărute în presă au fost inexacte, fără a infirma însă complet posibilitatea unei ceremonii oficiale.

„Vom asigura că funeraliile vor fi desfășurate într-o manieră demnă și adecvată”, a precizat Vucic. Această ambiguitate reflectă presiunea la care este supus Belgradul: pe de o parte, necesitatea de a satisface electoratul naționalist intern, care îl vede pe Mladic ca pe un erou, și pe de altă parte, obligațiile diplomatice față de Uniunea Europeană, unde Serbia este stat candidat. Glorificarea unui criminal de război condamnat pentru genocid este văzută la Bruxelles ca o linie roșie care nu poate fi trecută fără consecințe asupra procesului de aderare.

Neîncrederea în justiția internațională și „standardele duble”

Discursul lui Vucic a mers dincolo de cazul individual al lui Mladic, vizând întreaga legitimitate a tribunalului de la Haga. Președintele sârb a reiterat o retorică veche, susținând că instanța a fost părtinitoare și că a vizat în mod disproporționat etnicii sârbi în procesele privind atrocitățile din anii '90. Această narațiune a „victimăriei sârbe” este un pilon central al politicii externe și interne a actualei administrații de la Belgrad.

„Dacă mă întrebați dacă eu cred în justiția de la Haga, răspunsul este nu. Nu am crezut niciodată și nu cred nici acum”, a afirmat răspicat Vucic. El a argumentat că toți cei care au comis crime împotriva sârbilor în timpul conflictelor din fosta Iugoslavie au fost fie achitați, fie au primit sentințe simbolice care au fost ulterior anulate în apel. În viziunea sa, tribunalul a servit mai degrabă ca un instrument politic al Occidentului decât ca o instanță de justiție imparțială, acuzație care rezonează puternic în rândul susținătorilor Partidului Progresist Sârb (SNS) și al aliaților săi naționaliști, precum Vojislav Seselj sau Milorad Dodik.

Reacția Uniunii Europene și avertismentul Comisiei

Poziția Serbiei a atras imediat atenția Comisiei Europene. Într-o declarație pentru Radio Free Europe, purtătorii de cuvânt ai Comisiei au subliniat că, deși decizia privind funeraliile aparține autorităților naționale, există standarde etice și politice clare care trebuie respectate de un stat care aspiră la statutul de membru UE. Mesajul de la Bruxelles a fost unul de avertizare directă: glorificarea criminalilor de război este incompatibilă cu valorile europene fundamentale.

„Comisia Europeană consideră că orice formă de omagiere sau glorificare a persoanelor condamnate pentru crime de război contravine valorilor europene și nu are ce căuta într-o țară care dorește să facă parte din Uniune”, se arată în comunicat. Această tensiune subliniază dificultatea parcursului european al Serbiei, care rămâne blocat între dorința de integrare economică și refuzul de a se dezice complet de trecutul său militarist și de liderii care au orchestrat campaniile de epurare etnică din Bosnia și Herțegovina.