Albania: Proiect de lege controversat pentru 'neutralizarea' SPAK

Guvernul condus de Edi Rama a provocat o undă de șoc în sistemul judiciar albanez prin prezentarea neașteptată a unui proiect de lege care vizează modificarea a aproximativ o cincime din Codul de Procedură Penală al țării. Documentul, care cuprinde 106 articole, este prezentat oficial ca o soluție pentru problemele sistemice legate de arestul preventiv, însă criticii susțin că miza reală este limitarea puterilor Structurii Speciale Anticorupție și de Combatere a Criminalității Organizate (SPAK), o instituție care a devenit tot mai incomodă pentru elitele politice de la Tirana.

Procurorii și judecătorii au fost luați prin surprindere de amploarea și rapiditatea cu care acest proiect a fost pus pe masă. Deși Albania se confruntă de mult timp cu critici din partea organismelor internaționale privind utilizarea excesivă a măsurilor de detenție înainte de proces, modul în care guvernul a ales să abordeze problema pare să prioritizeze protejarea oficialilor suspectați de corupție în detrimentul eficienței actului de justiție.

Limitarea arestului preventiv și impactul asupra dosarelor de corupție

Una dintre cele mai controversate prevederi ale noului proiect de lege este eliminarea posibilității de a dispune arestul preventiv în cazul infracțiunilor care prevăd o pedeapsă maximă de până la cinci ani de închisoare. La prima vedere, măsura pare să alinieze legislația albaneză la standardele Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), însă experții juridici avertizează că multe dintre faptele de corupție administrativă sau abuz în serviciu se încadrează tocmai în această categorie de pedepse.

Prin eliminarea arestului preventiv pentru aceste categorii, procurorii SPAK ar putea pierde un instrument esențial în asigurarea integrității probatoriului. În cazurile de corupție la nivel înalt, riscul de influențare a martorilor sau de distrugere a documentelor este extrem de ridicat. Fără posibilitatea de a izola suspecții în fazele critice ale anchetei, capacitatea statului de a documenta infracțiunile complexe comise de funcționari publici ar putea fi sever afectată.

Secretomania și interdicția de a dezvălui identitatea suspecților

O altă modificare majoră propusă de guvernul Rama vizează regulile privind secretul investigației. Proiectul de lege introduce interdicția explicită de a face public faptul că o persoană este sub investigație până la un stadiu avansat al procedurii. Această prevedere este văzută de organizațiile pentru libertatea presei și de societatea civilă ca un „zid de tăcere” ridicat în jurul politicienilor.

În prezent, transparența proceselor judiciare, în special în cazurile de interes public major, este considerată un pilon al democrației în Albania. Dacă aceste modificări vor fi adoptate, publicul ar putea afla despre faptele de corupție ale unui demnitar abia în momentul trimiterii în judecată, ceea ce ar reduce presiunea publică și ar permite oficialilor vizați să își continue activitatea politică sau administrativă fără nicio pată asupra reputației lor, chiar dacă dovezile împotriva lor sunt solide.

SPAK: O instituție sub asediu politic

Creată în 2016 ca parte a unei reforme radicale a sistemului de justiție, sprijinită masiv de Uniunea Europeană și Statele Unite, SPAK a reușit să spargă mitul impunității în Albania. În ultimii ani, instituția a trimis în judecată miniștri, primari și înalți oficiali atât din Partidul Socialist aflat la guvernare, cât și din opoziția condusă de Partidul Democrat.

Succesul SPAK a atras însă și numeroase atacuri politice. Premierul Edi Rama și alți lideri politici au criticat în repetate rânduri metodele procurorilor, acuzându-i uneori de exces de zel sau de partizanat. Acest nou proiect de lege este interpretat de mulți observatori ca fiind o încercare de a „neutraliza” sau de a „castra” instituția, impunându-i proceduri birocratice suplimentare și limitându-i capacitatea de acțiune rapidă.

Noi cerințe procedurale pentru procurori

Pe lângă limitarea arestului și secretizarea anchetelor, proiectul de lege introduce noi cerințe stricte pentru modul în care procurorii trebuie să desfășoare investigațiile. Acestea includ obligații suplimentare de notificare și termene mai rigide care, în opinia magistraților, nu fac decât să îngreuneze munca de teren. Într-un sistem judiciar deja supraîncărcat, adăugarea unor straturi birocratice ar putea duce la prescrierea multor dosare complexe.

Criticii susțin că aceste modificări nu sunt menite să protejeze drepturile omului, ci să creeze portițe legale prin care avocații apărării să poată contesta validitatea probelor pe motive pur procedurale. Într-o țară unde reforma justiției a fost condiția principală pentru avansarea parcursului european, o astfel de involuție legislativă ar putea transmite un semnal extrem de negativ partenerilor de la Bruxelles.

Reacția societății civile și a partenerilor internaționali

Grupurile de monitorizare a justiției din Albania au solicitat deja guvernului să retragă proiectul și să organizeze consultări publice reale. Aceștia subliniază că o reformă care afectează 20% din Codul de Procedură Penală nu poate fi adoptată în regim de urgență, fără o analiză de impact profundă. Există temeri că, sub pretextul alinierii la normele europene, Albania face de fapt un pas înapoi către o perioadă în care justiția era subordonată politicului.

În timp ce guvernul susține că reforma este necesară pentru a reduce supraaglomerarea din închisori și pentru a respecta drepturile inculpaților, sincronizarea acestor propuneri cu momentele în care anchetele SPAK vizează cercuri tot mai apropiate de vârful puterii ridică semne de întrebare legitime. Viitorul luptei anticorupție din Albania depinde acum de capacitatea instituțiilor independente și a presiunii internaționale de a bloca aceste modificări controversate.