Aleksandar Vucic își recunoaște înfrângerea în Serbia

Duminică, 25 octombrie 2026, a marcat un punct de cotitură istoric pentru scena politică din Balcani. Aleksandar Vucic, figura centrală a politicii sârbe din ultimul deceniu și jumătate, a anunțat public că formațiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS), a pierdut alegerile parlamentare anticipate. Această declarație vine după o zi electorală tensionată, marcată de o prezență masivă la vot și de numeroase raportări privind nereguli în procesul de votare.

În cadrul unei conferințe de presă susținute în jurul orei 21:30, Vucic a prezentat rezultatele preliminare bazate pe eșantioane stratificate, care indicau o victorie clară pentru opoziție. „Doresc să vă informez că, pe baza datelor pe care le avem, este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat liderul listei electorale „Serbia Unită”. Rezultatele sugerează că „Lista Studenților” ar putea obține între 135 și 140 de mandate în Parlament, în timp ce SNS ar rămâne cu aproximativ 105 locuri. În afara acestor două mari blocuri politice, doar listele minorităților naționale au reușit să treacă pragul electoral.

O schimbare de paradigmă după 14 ani de guvernare

Căderea regimului Vucic nu este doar o schimbare de guvern, ci sfârșitul unei ere care a început în 2012. Sub conducerea SNS, Serbia a trecut printr-o perioadă de consolidare a puterii executive, adesea criticată de observatorii internaționali pentru tendințe autoritare. Totuși, victoria „Listei Studenților” reprezintă materializarea unei nemulțumiri sociale profunde, care a început să fiarbă după tragedia de la gara din Novi Sad din noiembrie 2024. Acea catastrofă, soldată cu numeroase victime, a declanșat o mișcare de protest condusă de tineri, care s-a transformat rapid într-o forță politică capabilă să răstoarne status quo-ul.

În discursul său de acceptare a înfrângerii, Vucic nu a ezitat să folosească o retorică agresivă, susținând că rezultatul este „verificarea unei revoluții” orchestrate din exterior. El a acuzat diverse țări europene și ceea ce a numit „statul paralel” (deep state) din Statele Unite — referindu-se la forțele anti-Trump — că ar fi sprijinit direct opoziția pentru a-l înlătura de la putere. Această narațiune a ingerinței externe a fost o temă recurentă în campania sa, încercând să delegitimeze succesul mișcării studențești.

Entuziasm pe străzile din Belgrad și victoria curajului

Imediat după anunțarea rezultatelor preliminare de către observatorii independenți, centrul Belgradului a fost inundat de mii de cetățeni care au ieșit să sărbătorească. Atmosfera de sărbătoare a contrastat puternic cu tensiunea din timpul zilei. Radomir Saicic, unul dintre candidații marcanți ai „Listei Studenților”, s-a adresat mulțimii, subliniind că acest vot a fost despre demnitate și reziliență.

„În această seară, cetățenii Serbiei au arătat că nicio barieră nu este mai mare decât voința lor, nicio frică nu este mai puternică decât curajul lor și nicio forță nu poate învinge la nesfârșit un popor hotărât să își ia destinul în propriile mâini”, a declarat Saicic. El a adăugat că victoria nu aparține doar politicienilor din opoziție, ci tuturor celor care nu au renunțat la luptă atunci când li s-a spus că schimbarea este imposibilă. Mesajul său a rezonat cu o populație care a simțit, timp de ani de zile, că spațiul democratic se îngustează.

Participare record și nereguli semnalate de observatori

Alegerile de duminică au înregistrat o participare la vot excepțională, cea mai mare din ultimii 14 ani. Comisia Electorală a Republicii (RIK) a raportat că, până la ora 18:00, prezența era de 64,9%, o creștere masivă față de procentul de 51,93% înregistrat la aceeași oră în scrutinul din 2023. Cozile lungi formate la secțiile de votare pe tot parcursul zilei au fost un indicator clar al mobilizării electoratului.

Cu toate acestea, procesul electoral nu a fost lipsit de incidente grave. Organizația de monitorizare CRTA a raportat o serie de nereguli fără precedent. Directorul de programe al CRTA, Rasa Nedeljkov, a declarat că s-au observat presiuni asupra alegătorilor și obstrucționarea membrilor comisiilor electorale. Un fenomen alarmant a fost fotografierea buletinelor de vot, o metodă clasică de control al votului, documentată în 80% din secțiile monitorizate în Belgrad. Deși președintele RIK, Vladimir Dimitrijevic, a minimalizat aceste incidente, considerându-le „minore”, realitatea din teren a fost mult mai violentă în anumite zone.

Violențe și grupuri suspecte în „Cacilend”

Ziua alegerilor a fost umbrită și de episoade de violență fizică. În Pancevo, procurorii au deschis o anchetă după o bătaie între indivizi mascați în fața unei secții de votare. În localitatea Pavlovac, lângă Vranje, doi jurnaliști au fost atacați în timp ce își făceau meseria, ducând la arestarea a doi suspecți.

Un alt punct de interes a fost Parcul Pionierilor din Belgrad, cunoscut sub numele de „Cacilend”, un loc de adunare tradițional pentru susținătorii SNS. Jurnaliștii BIRN au observat grupuri de bărbați cu glugi, îmbrăcați în negru, care intrau în zonă sub protecția tacită a poliției. Accesul presei a fost restricționat în mod abuziv în acest perimetru. Interesant este că, imediat după ce Vucic și-a recunoscut înfrângerea, aceste grupuri de bărbați mascați au părăsit zona, iar logistica (corturi și echipamente) a început să fie demontată, sugerând o retragere organizată a structurilor de sprijin ale vechiului regim.