Vučić admite înfrângerea în Serbia. Lista Studenților se îndreaptă spre o majoritate absolută

Dincolo de recunoașterea înfrângerii, miza este capacitatea mișcării de protest de a forma singură guvernul. Estimările depășesc pragul de 126 de mandate necesar majorității absolute. Confirmarea lor ar transforma mobilizarea anticorupție într-o responsabilitate directă pentru conducerea instituțiilor contestate în stradă.

Estimările indică o majoritate, dar numărătoarea nu s-a încheiat

„Lista Studenților a câștigat”, a declarat Aleksandar Vučić duminică seară, potrivit Mediafax. El a estimat că adversarii săi vor ocupa între 135 și 140 de locuri în Parlament, iar propria formațiune va obține aproximativ 105.

Proiecția Ipsos/CeSID, prezentată de HotNews și Gândul, indică 52% pentru Lista Studenților și 39,3% pentru lista condusă de Vučić. Această estimare atribuie mișcării studențești 138 de mandate. Pentru tabăra lui Vučić, Gândul menționează 104 mandate, față de cele 105 anticipate de liderul sârb.

Numărătoarea preliminară publicată de Mediafax descrie o evoluție distinctă de aceste estimări. La miezul nopții, alianța lui Vučić conducea cu 46,24%, iar Lista Studenților avea 44,94%, după centralizarea a 21,40% dintre secții.

La ora 01:00, ordinea s-a inversat. După centralizarea a 33,47% dintre secții, mișcarea studențească ajunsese la 46,16%, față de 45,46% pentru adversari. Avantajul era atunci de aproximativ 6.100 de voturi, relatează Mediafax.

La ora 03:00, aceeași publicație indica 49,57% pentru Lista Studenților și 42,24% pentru alianța lui Vučić, cu 70,78% dintre secții centralizate. Diferența depășea 181.000 de voturi.

Actualizarea de la ora 05:00 a mărit distanța la aproximativ 334.000 de voturi. Lista Studenților avea 51,25%, iar alianța adversă 41,14%, după centralizarea a 84,68% dintre secții. Formațiunea condusă de Ivica Dačić ocupa poziția a treia, cu 2,34%, potrivit Mediafax.

Aceste procente rămân rezultate parțiale. Ele nu trebuie confundate cu proiecția Ipsos/CeSID sau cu repartizarea definitivă a mandatelor. Recunoașterea politică a înfrângerii precedă încheierea numărării voturilor.

Tragedia de la Novi Sad a schimbat direcția protestelor

Mișcarea își are originea în prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, la 1 noiembrie 2024. Tragedia a provocat moartea a 16 persoane și a declanșat proteste împotriva corupției și a lipsei de răspundere instituțională.

Manifestanții au legat dezastrul de modul în care autoritățile gestionau proiectele publice. Studenților li s-au alăturat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mobilizarea a depășit astfel universitățile și s-a extins în țară.

Potrivit Gândul, revendicările inițiale includeau publicarea documentelor tehnice, tragerea la răspundere a vinovaților și creșterea cu 20% a bugetului pentru educație. Ulterior, protestatarii au cerut alegeri anticipate.

Presiunea străzii a produs efecte înaintea scrutinului. HotNews relatează că premierul Miloš Vučević a demisionat la sfârșitul lunii ianuarie 2025, după o amplă blocadă organizată în Belgrad.

Trecerea spre competiția electorală s-a conturat în mai 2025, potrivit HotNews. Constituirea oficială a Listei Studenților a urmat pe 9 septembrie 2026, dată menționată și de Gândul.

Participarea la scrutin a ajuns la aproape 70%, relatează Biziday. Această mobilizare electorală a însoțit transformarea unei mișcări de contestare într-o posibilă majoritate parlamentară.

Studenții au selectat candidații, fără să ocupe ei lista

Numele formațiunii descrie originea proiectului, nu profesia candidaților. Lista electorală reunește 250 de persoane, între care cadre universitare, medici, actori, agricultori și alte personalități publice.

HotNews precizează că organizatorii au exclus candidaturile studenților. Aceeași publicație enumeră alte condiții: absența unui trecut în Partidul Progresist Sârb și neocuparea unor funcții de demnitate publică din partea altor partide.

Adunările studențești au propus și discutat candidații. Selecția a urmărit construirea unei alternative la politicienii consacrați, într-o mișcare descentralizată, fără un lider unic.

Prima poziție îi revine cardiologului Ilija Srđanović. Această plasare nu reprezintă însă o desemnare pentru funcția de premier, subliniază HotNews. Distincția contează pentru etapa formării guvernului: conducerea listei electorale și conducerea executivului sunt două chestiuni diferite.

Potrivit Mediafax, proiectului i s-au alăturat Dejan Bodiroga, președintele EuroLeague Basketball, și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović. Publicația menționează și sprijinul Partidului Democrat și al Kreni-Promeni, care nu au depus liste proprii.

Retragerea unor competitori din opoziție a însoțit concentrarea susținerii în jurul mișcării. Eventuala majoritate ar reveni astfel unei liste civice eterogene, unite în jurul contestării puterii și al reformelor anticorupție.

Victoria electorală mută presiunea asupra reformelor

Lista Studenților promite schimbări în justiție și în funcționarea serviciilor publice. Gândul descrie un program în 11 puncte, denumit „Planul Studențesc”, cu priorități în educație, locuințe și sănătate.

Lupta împotriva corupției și a crimei organizate ocupă un loc central în acest program, potrivit aceleiași publicații. Aceste teme leagă oferta electorală de revendicările care au scos oamenii în stradă.

O majoritate absolută ar permite formațiunii să formeze guvernul fără sprijinul parlamentar al altor partide. Nu ar elimina însă dificultățile aplicării reformelor. HotNews citează o analiză Teneo care anticipează rezistență birocratică și un posibil risc de instabilitate instituțională pe termen scurt.

În politica externă, Biziday descrie direcția noii formațiuni drept insuficient conturată. HotNews relatează criticile privind poziționarea asupra aderării la Uniunea Europeană și a relațiilor cu Kosovo.

Aceeași publicație menționează că mișcarea a anunțat că nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei. Prin urmare, victoria împotriva lui Vučić nu echivalează automat cu o schimbare completă a orientării externe.

Rezultatul ar încheia dominația parlamentară a SNS, întinsă pe 14 ani, potrivit Mediafax. Pentru noua formațiune, testul următor ar fi trecerea de la revendicări comune la decizii de guvernare.

Ce urmărim mai departe

• Rezultatele oficiale finale și repartizarea celor 250 de mandate, pentru confirmarea majorității absolute a Listei Studenților.
• Propunerea pentru funcția de premier și componența echipei guvernamentale, distincte de ordinea candidaților pe lista electorală.
• Primele măsuri anticorupție și calendarul reformelor din educație, sănătate și administrație.
• Pozițiile noii majorități privind Uniunea Europeană, Kosovo și relația cu Rusia.

Surse

• Mediafax
• Biziday