Contract de 1,1 milioane euro după protejarea președinției Serbiei

Relația strânsă dintre mediul de afaceri și puterea politică din Serbia a ieșit din nou la iveală printr-un caz controversat care implică firma Dzimi Commerce. După ce și-a pus utilajele grele la dispoziția autorităților pentru a proteja clădirea președinției din Belgrad în fața manifestanților, Mile Samardzija, fostul coproprietar al firmei, a fost recompensat cu un contract public de 1,1 milioane de euro. Această situație subliniază un model de clientelism politic reclamat frecvent de observatorii internaționali și de instituțiile europene.

Utilaje grele împotriva protestelor studențești

Într-o dimineață de martie a anului trecut, înainte de răsăritul soarelui, un convoi de tractoare și excavatoare a traversat centrul Belgradului, parcând strategic în jurul clădirii președinției sârbe și în parcul din fața acesteia. Acțiunea a avut loc cu doar câteva zile înainte de un protest de amploare organizat de o mișcare studențească. Manifestanții cereau tragerea la răspundere a vinovaților pentru moartea a 16 persoane, survenită în noiembrie 2024, după prăbușirea unei copertine de beton la gara recent renovată din Novi Sad.

Președintele de la acea vreme, Aleksandar Vucic, avertizase public cu privire la planurile protestatarilor de a incita la „violențe majore”. Utilajele firmei Dzimi Commerce au fost folosite ca un scut fizic între manifestanți și susținătorii lui Vucic. Deși utilajele au suferit daune — cauciucuri tăiate și geamuri sparte — acest sacrificiu logistic pare să fi fost o investiție profitabilă pentru Samardzija. În ianuarie anul acesta, compania sa a primit cel mai bănos contract public de până acum, în valoare de 1,1 milioane de euro, cu Naftagas, o subsidiară a companiei petroliere NIS.

Recompensa financiară: Un contract cu semne de întrebare

Compania NIS este deținută majoritar de gigantul rus Gazprom, însă statul sârb păstrează o participație de aproape 30%. Contractul semnat în ianuarie 2026 vizează „servicii de transport și servicii cu utilaje de lucru” pentru o perioadă de doi ani. Analiza tranzacțiilor bancare efectuată de BIRN arată că, în doar zece luni de la semnarea acordului, Dzimi Commerce facturase deja 70% din valoarea totală, respectiv 91,9 milioane de dinari dintr-un total de 130 de milioane.

Mai mult, documentele de evidență consultate indică anomalii grave în raportarea orelor de muncă. Firma a facturat utilizarea mașinilor pentru perioade de 21 sau 22 de ore pe zi. Într-o factură din luna martie, se menționa chiar o activitate de 24 de ore într-o singură zi. Experții și angajații consultați sub anonimat susțin că astfel de cifre sunt imposibile din punct de vedere tehnic și uman. Un angajat a declarat că, în realitate, utilajele abia dacă funcționau, dar li se cerea să înregistreze un minim de cinci ore de serviciu indiferent de activitatea reală.

Legături politice și loialitate față de SNS

Mile Samardzija nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Partidul Progresist Sârb (SNS). Camioanele firmei sale poartă adesea sloganul de campanie „Serbia Învinge”, iar fotografii de la mitingurile electorale îl surprind pe acesta alături de angajații săi, purtând tricouri cu însemnele firmei și steaguri ale partidului. Surse apropiate situației afirmă că Samardzija a fost introdus în cercurile înalte ale SNS de către Zoran Rus, fost președinte al Adunării din Sombor și actual director în cadrul Ministerului Muncii.

Bozo Draskovic, fost membru al consiliului Agenției Anticorupție din Serbia, explică acest fenomen ca fiind un „pact cu autoritățile”. Potrivit acestuia, mulți oameni de afaceri sunt gata să își pună toate resursele — echipamente, transport și chiar forță de muncă — la dispoziția partidului de guvernământ în schimbul unor afaceri privilegiate care elimină competiția de piață. Banii generați astfel sunt adesea redirecționați ulterior către activități politice, creând un cerc vicios de finanțare.

Conflictul intern și acuzațiile de amenințare

Ascensiunea politică a lui Samardzija a provocat o ruptură profundă între acesta și partenera sa de afaceri de lungă durată, Ljiljana Teslic. Relația lor s-a deteriorat la sfârșitul anului 2023, când Teslic a început să acuze presiuni din partea reprezentanților SNS pentru a-și ceda partea de 50% din acțiunile firmei. Documentele depuse la poliție arată că Teslic s-a simțit amenințată direct, susținând că Samardzija i-ar fi spus că „pământul o va înghiți” dacă nu renunță la acțiuni.

Deși poliția a întocmit inițial un dosar penal, Parchetul din Sombor a respins plângerea în aprilie anul acesta, considerând că amenințările au fost făcute în contextul unei dispute comerciale și nu reprezentau un pericol real. În august, Samardzija și-a transferat oficial cota de proprietate către fiica sa, dar a rămas în funcția de director, continuând să gestioneze relația cu statul și cu partenerii ruși.

Contextul european și corupția sistemică

Comisia Europeană a avertizat în repetate rânduri Serbia cu privire la vulnerabilitatea întreprinderilor publice în fața corupției. Cazul Dzimi Commerce este văzut de analiști ca un exemplu de manual pentru modul în care resursele private sunt „înrolate” în serviciul puterii politice. În timp ce Serbia se pregătește pentru noi alegeri, astfel de dezvăluiri pun sub semnul întrebării integritatea procesului democratic și corectitudinea mediului economic, într-o țară unde loialitatea politică pare să fie mai valoroasă decât eficiența economică.