Friedrich Merz: Muntenegru ar putea adera la UE până în 2028

Summitul Procesului de la Berlin, desfășurat joi în localitatea Milocer din Muntenegru, a marcat un moment de optimism major pentru perspectivele de extindere ale Uniunii Europene în Balcanii de Vest. Cancelarul german Friedrich Merz, aflat în centrul discuțiilor diplomatice, a oferit o perspectivă concretă și încurajatoare pentru statul gazdă, afirmând că Muntenegru are capacitatea reală de a deveni cel de-al 28-lea stat membru al blocului comunitar până în anul 2028. Această declarație vine într-un context geopolitic tensionat, în care stabilitatea regiunii este considerată vitală pentru securitatea întregului continent european.

În discursul său de deschidere, Merz a subliniat că procesul de extindere, care a stagnat ani de zile din cauza oboselii instituționale și a lipsei de voință politică, a reintrat pe o traiectorie pozitivă. El a făcut referire la progresele realizate de la ultima întâlnire a liderilor regionali, care a avut loc în luna iunie la Tivat, menționând că eforturile depuse în ultimele luni au reușit să repună integrarea pe agenda prioritară a Bruxelles-ului. „De când ne-am întâlnit la Tivat în iunie, am reușit să readucem procesul de extindere pe drumul cel bun și știți cu toții cât de dificil a fost acest lucru în trecut. Dar acum ne aflăm pe o cale pozitivă”, a declarat cancelarul german.

Calendarul aderării și modelul integrării graduale

În cadrul unei conferințe de presă comune susținute alături de prim-ministrul muntenegrean Milojko Spajic, Friedrich Merz a oferit detalii despre calendarul propus pentru integrare. Deși Uniunea Europeană evită de obicei să ofere date fixe pentru aderare, Merz a indicat anul 2028 ca fiind un orizont de timp fezabil pentru Muntenegru. Totuși, el a ținut să precizeze că acest proces va rămâne unul bazat strict pe merite individuale, respingând ideea unei aderări automate fără îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga.

Un punct central al discuțiilor a fost conceptul de „integrare graduală”, o strategie susținută intens de Germania și Franța. Acest model propune ca țările candidate să primească anumite beneficii ale apartenenței la UE înainte de a deveni membri cu drepturi depline. Printre aceste avantaje se numără accesul extins la piața unică europeană, participarea la programe de cercetare și educație (precum Horizon Europe sau Erasmus+) și statutul de observator la anumite reuniuni ale Consiliului UE, însă fără drept de vot. Merz a explicat că acest acces va depinde direct de progresul reformelor interne și că beneficiile pot fi retrase dacă o țară înregistrează un regres în ceea ce privește statul de drept sau standardele democratice.

Cooperarea regională ca motor economic

Pe lângă reformele interne, cancelarul german a pus un accent deosebit pe necesitatea consolidării cooperării între statele din Balcanii de Vest. Argumentul principal este unul de natură economică: o regiune integrată este mult mai atractivă pentru investitorii străini decât o serie de piețe mici și fragmentate. Merz a subliniat că cele șase state din regiune (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) trebuie să colaboreze pentru a crea o piață comună funcțională, care să servească drept etapă de pregătire pentru intrarea pe piața unică a UE.

„Veți reuși în UE doar dacă lucrați împreună, iar acest lucru se întâmplă deja”, a observat Merz. El a adăugat că „opt milioane de oameni într-o singură piață sunt pur și simplu mai interesanți pentru investitori decât în șase piețe mici”. Această viziune economică face parte din nucleul Procesului de la Berlin, o inițiativă diplomatică lansată în 2014 pentru a facilita legăturile dintre Balcanii de Vest și statele membre UE, punând accent pe infrastructură, energie și mobilitatea tinerilor.

Securitatea europeană și contextul războiului din Ucraina

Summitul nu a ignorat nici contextul de securitate mai larg, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Friedrich Merz a subliniat că nicio pace durabilă în Ucraina nu poate fi obținută fără implicarea directă a Europei în negocieri. El a salutat orice format de negociere care contribuie la acest scop, reafirmând rolul central al UE în arhitectura de securitate globală.

La rândul său, premierul muntenegrean Milojko Spajic a declarat că extinderea Uniunii Europene este esențială pentru unitatea și securitatea continentului. Spajic a reafirmat sprijinul neclintit al Muntenegrului pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, descriind procesul de extindere ca pe o „reunificare a continentului nostru”. În viziunea sa, integrarea Balcanilor de Vest va extinde libertatea, securitatea și oportunitățile economice către cetățenii europeni care se află încă în afara granițelor blocului comunitar.

Provocările rămase și drumul spre Podgorica

Deși tonul summitului a fost unul optimist, provocările rămân semnificative. Muntenegru este considerat „liderul” procesului de aderare, având toate capitolele de negociere deschise, însă închiderea acestora necesită reforme profunde în sistemul judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. Procesul de la Berlin servește ca o platformă de presiune constructivă, unde liderii europeni pot monitoriza direct voința politică a guvernelor din regiune.

Mesajul transmis de la Milocer este clar: ușa Uniunii Europene este deschisă, iar Germania, sub conducerea lui Friedrich Merz, pare dispusă să accelereze acest parcurs. Totuși, responsabilitatea finală revine autorităților de la Podgorica și din celelalte capitale balcanice, care trebuie să demonstreze că pot alinia legislația și practicile naționale la standardele europene stricte.