PE cere evaluarea unei operațiuni navale în Marea Neagră și fonduri SAFE pentru România și Bulgaria

Dincolo de solicitarea unei operațiuni navale, miza este trecerea de la condamnarea atacurilor la protecția transportului comercial și a infrastructurii maritime. Rezoluția nu are caracter obligatoriu, precizează Biziday. Votul exprimă, așadar, o poziție politică și cere evaluarea unor măsuri; nu reprezintă decizia de a trimite nave militare în regiune.

Atacurile asupra transportului civil aduc securitatea regională în prim-plan

Eurodeputații atribuie Rusiei responsabilitatea pentru loviturile asupra navelor civile și pentru extinderea războiului împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre. Ei condamnă atât atacurile din largul coastelor românești și bulgărești, cât și pătrunderile repetate în spațiul aerian al României.

În evaluarea Parlamentului European, incidentele indică o escaladare sistematică împotriva transportului maritim civil. Instituția consideră Rusia principalul factor al deteriorării securității regionale. Această apreciere susține solicitarea unui răspuns european și aliat mai amplu.

Dimensiunea umană a atacurilor apare într-un bilanț prezentat de Biziday, care citează o analiză Bloomberg. Șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul României și Bulgariei numai în octombrie, iar peste 24 de marinari au murit.

Tot Biziday, citând Bloomberg, relatează că aliații NATO ezită să răspundă, temându-se de escaladare într-un moment de incertitudine privind sprijinul american.

Parlamentul European apreciază intervențiile salvatorilor maritimi români și bulgari, ale polițiștilor de frontieră și ale echipajelor comerciale care au ajutat navele atacate. Rezoluția mută însă accentul de la asistența acordată după lovituri către detectarea amenințărilor și securizarea navigației.

O operațiune europeană și o inițiativă NATO rămân propuneri de evaluat

Documentul adresează solicitări distincte Uniunii Europene și NATO. Pentru UE și statele membre, eurodeputații cer examinarea posibilității unei operațiuni navale în Marea Neagră. Pentru Alianță, ei propun analizarea unei inițiative regionale dedicate.

În cazul NATO, punctul de plecare îl constituie discuțiile despre o posibilă misiune de tip „Black Sea Sentry”, denumire menționată în relatările despre rezoluție. Cele două direcții urmăresc protejarea navigației, dar rămân solicitări adresate unor structuri diferite.

Parlamentul leagă libertatea de navigație de securitatea flancului estic al NATO, a Mării Negre și a Deltei Dunării. Prin această abordare, atacurile asupra vaselor comerciale devin o problemă de securitate regională, dincolo de navele și echipajele lovite.

Cooperarea dintre România, Bulgaria și Turcia ocupă un loc distinct în propunerile eurodeputaților. Aceștia cer apropierea eforturilor celor trei state pentru a răspunde amenințărilor maritime.

Distincția dintre evaluare și desfășurare contează pentru înțelegerea votului. Parlamentul susține politic examinarea unei operațiuni, fără ca rezoluția neobligatorie să echivaleze cu lansarea ei. Sprijinul cerut pentru supraveghere și detectarea dronelor reprezintă o altă componentă a răspunsului propus.

România și Bulgaria ar putea primi sprijin pentru drone și infrastructură

Eurodeputații cer statelor UE să ajute România și Bulgaria, împreună cu NATO, să identifice devreme și să urmărească dronele ostile. Solicitarea privește amenințările care afectează transportul comercial din Marea Neagră.

Pentru susținerea celor două țări, Parlamentul propune utilizarea resurselor europene rămase necheltuite în instrumentul SAFE. Este o propunere de folosire a fondurilor, nu anunțul unei noi alocări deja aprobate.

Rezoluția privește și finanțarea pe termen lung. Eurodeputații cer ca viitorul buget multianual al Uniunii să răspundă nevoilor de securitate și apărare, inclusiv celor din regiunea Mării Negre. Astfel, documentul pune alături sprijinul împotriva amenințărilor imediate și resursele necesare în anii următori.

O altă cerere vizează operaționalizarea rapidă a inițiativei europene pentru un centru de securitate maritimă în Marea Neagră. Acesta ar urma să contribuie la siguranța navigației și la protejarea infrastructurii critice maritime, precum și a mediului marin.

Protecția propusă se extinde la proiectele submarine de telecomunicații, transport al energiei electrice și transmisie a datelor. Parlamentul solicită supraveghere maritimă intensificată, cooperare regională și mecanisme de intervenție rapidă.

Pentru România, pachetul descris în rezoluție cuprinde, prin urmare, mai multe direcții: detectarea dronelor, securitatea transportului naval și protecția infrastructurii. Eventuala operațiune navală este una dintre componente, alături de sprijinul tehnic și financiar solicitat.

Solidaritatea cerută pentru Bulgaria vine și cu presiune politică

Parlamentul European separă aprecierea pentru intervențiile de salvare de criticile privind reacția autorităților bulgare. Eurodeputații consideră insuficient răspunsul diplomatic al Sofiei față de Rusia și reclamă ambiguitatea gestionării amenințării ruse.

Rezoluția îi cere lui Rumen Radev să transforme apelurile la solidaritate aliată în măsuri concrete. Mediafax îl prezintă drept președinte al Bulgariei, în timp ce Biziday, Digi24 și Știrile Pro TV îl indică drept prim-ministru.

Solicitarea practică privește participarea Bulgariei la inițiativa antidrone a NATO, dedicată apărării împotriva amenințărilor aeriene de nivel inferior. Eurodeputații cer Sofiei să înceteze amânarea acestei participări.

Mesajul politic combină astfel două cerințe: aliații să ofere mai mult ajutor, iar autoritățile bulgare să contribuie prin acțiuni proprii. Criticile nu înlocuiesc propunerile de sprijin pentru Bulgaria. Ele însoțesc același apel pentru întărirea securității maritime și pentru cooperare cu România și Turcia.

Ce urmărim mai departe

• Evaluarea operațiunilor propuse: dacă UE și NATO vor avansa în examinarea unei prezențe navale dedicate protejării navigației în Marea Neagră.
• Deciziile privind SAFE: dacă propunerea folosirii fondurilor necheltuite va deveni sprijin concret pentru România și Bulgaria.
• Centrul de securitate maritimă: pașii pentru operaționalizare și măsurile destinate protejării navelor, infrastructurii critice și mediului marin.
• Participarea Bulgariei la inițiativa antidrone: răspunsul Sofiei la solicitarea eurodeputaților și evoluția cooperării regionale cu România și Turcia.

Surse

• Mediafax
• Biziday