Eșecul „ministrului AI” din Albania: Propaganda vs. Realitate

În septembrie 2025, premierul Albaniei, Edi Rama, capta atenția presei internaționale cu o mișcare politică neconvențională: numirea unui „ministru virtual” bazat pe inteligență artificială, botezat „Diella”. Scopul declarat al acestui avatar digital era unul extrem de ambițios – eliminarea corupției din sistemul de achiziții publice, un domeniu marcat de scandaluri repetate și o barieră majoră în calea aderării țării la Uniunea Europeană. Totuși, la aproape un an de la acest anunț spectaculos, realitatea din teren arată că inovația tehnologică a rămas mai degrabă la stadiul de exercițiu de imagine, în timp ce mecanismele birocratice și legale sunt departe de a fi pregătite pentru o astfel de revoluție.

O promisiune digitală blocată în faza de proiect

Deși „Diella” a fost prezentată ca o soluție salvatoare integrată în platforma de servicii digitale e-Albania, implementarea sa practică în sectorul achizițiilor publice pare să fi stagnat. Reida Kashta, directoarea Agenției pentru Achiziții Publice (APP), a recunoscut recent că utilizarea inteligenței artificiale în acest sector este încă în stadiul pregătitor. Potrivit oficialului, agenția abia a finalizat redactarea „termenilor de referință”, documentul tehnic necesar pentru a lansa licitația prin care va fi selectată compania privată responsabilă de construirea sistemului propriu-zis.

Această întârziere subliniază discrepanța dintre discursul politic optimist și capacitatea administrativă reală. În timp ce premierul Rama promova AI-ul ca pe un instrument capabil să garanteze corectitudinea licitațiilor, instituția responsabilă de implementare se luptă încă cu definirea criteriilor tehnice. Sectorul achizițiilor publice din Albania este considerat unul dintre cele mai vulnerabile la corupție, investigațiile Biroului Procuraturii Speciale (SPAK) scoțând la iveală numeroase scheme de manipulare a licitațiilor pentru drumuri, incineratoare și alte investiții majore, unde câștigătorii erau adesea stabiliți înainte de începerea procedurilor oficiale.

Criticile opoziției și problema responsabilității legale

Opoziția politică din Albania nu a întârziat să taxeze inițiativa, numind-o o „fantezie propagandistică”. Klevis Balliu, deputat al Partidului Democrat, a declarat pentru BIRN că, deși AI-ul poate fi un instrument util de asistență pentru administrație, acesta nu poate înlocui sub nicio formă responsabilitatea legală a funcționarilor și a instituțiilor. Principala îngrijorare ridicată de opoziție vizează lipsa unui statut juridic clar pentru „Diella”.

„Diella nu rezolvă corupția. Dimpotrivă, ridică o întrebare fundamentală: cine poartă responsabilitatea pentru deciziile influențate de un sistem care nu are un statut definit legal?”, a subliniat Balliu. Într-un stat de drept, deciziile administrative trebuie să poată fi contestate, iar persoanele care le semnează trebuie să răspundă în fața legii. În cazul unui algoritm, procesul de auditare și stabilire a vinovăției devine extrem de complex, riscând să ofere un paravan de impunitate pentru decidenții umani care se ascund în spatele „recomandărilor” mașinii.

Avertismentele experților: AI nu este o „baghetă magică”

Experții în politici publice și tehnologie avertizează că Albania încearcă să sară etape esențiale. Alba Brojka, expert independent în politici digitale, subliniază că inteligența artificială ar trebui utilizată doar pentru automatizarea proceselor administrative și creșterea eficienței, nu ca un substitut pentru expertiza umană. Invocând principiile UNESCO privind utilizarea etică a AI, Brojka reamintește că decizia finală trebuie să aparțină întotdeauna unui om.

O altă problemă majoră este absența unui cadru legal orizontal. Deși legea achizițiilor publice a fost amendată în 2024 pentru a permite utilizarea tehnologiilor avansate, Albania nu a adoptat încă o strategie națională privind AI și nici o lege generală a inteligenței artificiale, aflată încă în consultare. Fără aceste reglementări, nu există mecanisme de control, auditare algoritmică sau protecție împotriva încălcării drepturilor cetățenilor. Mai mult, capacitatea statului de a proteja datele colectate este pusă sub semnul întrebării, având în vedere resursele limitate ale Comisarului pentru Dreptul la Informare și Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Provocări tehnice și scandaluri de imagine

Aranita Brahaj, directoarea Institutului Albanez de Știință (AIS), consideră că procesul este viciat de lipsa unei metodologii clare de monitorizare. Ea avertizează că, fără o pregătire adecvată a mediului de afaceri și a auditorilor externi (precum Instituția Superioară de Audit - KLSH), reforma riscă să devină un eșec costisitor. Companiile trebuie să știe cum să concureze și cum să conteste deciziile într-un sistem dominat de algoritmi, iar auditorii trebuie să învețe să „citească” codul sursă pentru a detecta eventuale părtiniri (biases) programate.

Pe lângă problemele structurale, proiectul „Diella” s-a lovit și de un scandal de drepturi de autor. Actrița Anila Bisha, a cărei imagine și voce au fost folosite pentru a crea avatarul digital, a dat în judecată instituțiile statului. Ea susține că a semnat un contract doar pentru rolul de asistent digital pe portalul e-Albania, nu pentru a deveni „fața” unui minister virtual implicat în politică. Deși instanța a respins inițial cererea de suspendare imediată a utilizării imaginii sale, procesul continuă, adăugând o notă de ridicol unei inițiative deja controversate.

În concluzie, „ministrul AI” al Albaniei rămâne, pentru moment, un simbol al modului în care tehnologia poate fi utilizată ca instrument de PR politic înainte de a fi o soluție administrativă viabilă. Până când cadrul legal nu va fi consolidat și până când instituțiile nu vor demonstra o transparență reală, Diella va rămâne doar un avatar într-un costum tradițional, incapabil să oprească mecanismele adânc înrădăcinate ale corupției.