Franța: 1.200 de rețineri și 150 de polițiști și jandarmi răniți după proteste. Primăria din Limoges, devastată de incendiu

Dincolo de bilanțul intervențiilor, Franța se confruntă cu două probleme distincte: nemulțumirea socială care a mobilizat sute de mii de oameni și violențele comise în timpul protestelor. Marșurile pașnice au coexistat cu atacuri asupra instituțiilor, jafuri și incendii. Răspunsul autorităților privește astfel atât protejarea dreptului de a manifesta, cât și identificarea autorilor distrugerilor.

Mobilizarea depășește revendicările inițiale ale elevilor

Protestele împotriva costului ridicat al vieții au adus împreună elevi, studenți, sindicaliști, angajați din sectorul public, agricultori și membri ai mișcării „Vestele Galbene”. Revendicările au vizat scumpirile, inegalitățile și degradarea serviciilor publice.

Valul de nemulțumire a pornit în septembrie, din liceele suburbiilor sărace din nordul Parisului. Elevii reclamau lipsa profesorilor și condițiile precare din școli. Ulterior, mobilizarea a căpătat o dimensiune națională, iar revendicările s-au extins spre puterea de cumpărare și finanțarea serviciilor publice.

Ministerul francez de Interne a estimat aproximativ 550.000 de participanți în întreaga țară, dintre care 110.000 la Paris. Mediafax menționează că autoritățile au înregistrat 110 manifestații.

Organizațiile asociate protestelor au avansat însă un total de aproximativ 800.000 de participanți, bilanț relatat de Digi24 și Spotmedia. Cele două estimări descriu aceeași mobilizare, dar provin de la actori diferiți și nu trebuie confundate.

Disputa privind participarea apare și local. La Toulouse, prefectura a estimat 32.000 de persoane, iar sindicatul CGT a indicat 80.000, potrivit Spotmedia.

Biziday leagă nemulțumirile și de intenția guvernului de a reduce alocările bugetare pentru a controla deficitul. Publicația citează criticile candidatului comunist Fabien Roussel la adresa proiectului de buget pentru 2027. Acesta susține că propunerea include tăieri de 54 de miliarde de euro.

Reunirea unor categorii sociale diferite explică amploarea protestelor, fără să transforme toate revendicările într-un program politic comun. Educația, serviciile publice și costurile cotidiene au adus în stradă participanți cu nemulțumiri diferite.

Bilanțurile succesive arată extinderea confruntărilor

Autoritățile au actualizat repetat numărul persoanelor reținute. Biziday și Spotmedia au relatat bilanțul provizoriu de 272 de rețineri, comunicat de Ministerul de Interne în cursul după-amiezii.

Potrivit Mediafax, totalul a urcat de la aproximativ 400, în cursul serii, la 1.200 înainte de miezul nopții. Agenția atribuie bilanțul premierului Sébastien Lecornu, citat de Le Parisien. Digi24 relatează peste 1.200 de arestări, dar redă și anunțul premierului privind 1.200 de persoane.

Diferența dintre bilanțul din timpul după-amiezii și cel nocturn reflectă momente diferite ale comunicărilor. Cifra anunțată seara nu reprezintă un bilanț separat care trebuie adăugat celui anterior.

La Paris, poliția a utilizat gaze lacrimogene. Spotmedia relatează și folosirea tunurilor cu apă în Piața Republicii, precum și dispersarea unui marș neautorizat îndreptat spre Palatul Élysée. Aceeași publicație precizează că marșul principal către Piața Clichy s-a desfășurat pașnic.

La Marsilia, grupuri de manifestanți au pătruns în primărie și au provocat distrugeri. Biziday relatează că o secție de poliție a fost atacată cu pubele incendiate și petarde fumigene. La Lyon, protestatarii au incendiat oficiul de turism, iar la Lille au forțat intrările primăriei.

Bilanțul răniților include și manifestanți. Spotmedia transmite, citând AFP și o sursă din poliție, că un participant și-a pierdut o mână la Saint-Étienne, după explozia unei grenade folosite de poliție.

La Toulouse, CGT afirmă că patru lidere sindicale au fost rănite și acuză intervenția poliției asupra conducerii marșului. Prefectura susține, în schimb, că aproximativ 200 de persoane aflate înaintea coloanei atacau forțele de ordine, relatează Spotmedia.

Incendiul din Limoges adaugă o pierdere de patrimoniu

La Limoges, focul a distrus o mare parte din primărie. Acoperișul s-a prăbușit peste etajele inferioare, iar prefectul Maurice Barate a descris pagubele drept o „catastrofă pentru patrimoniu”.

Gândul relatează că incendiul a izbucnit în seara de 17 octombrie și că turnul clădirii s-a prăbușit în interior. Potrivit declarațiilor prefectului, aripa de vest a făcut excepție de la prăbușirea acoperișului.

Martorii citați de Gândul au descris un grup de persoane mascate care ar fi incendiat mai întâi o mașină de poliție în fața primăriei. Aceștia ar fi spart apoi ferestrele și ar fi intrat în clădire pentru a porni incendiul. Relatarea martorilor privește succesiunea faptelor, iar identificarea responsabililor revine anchetatorilor.

Clădirea avea 143 de ani. Potrivit Gândul, arhitectul Charles-Alfred Leclerc a proiectat-o în stil neorenascentist, iar lucrările au început în 1879. Inaugurarea a avut loc la 14 iulie 1883.

Primăria avea un turn central de 43 de metri, cu ceas și clopotniță ornamentală. Distrugerile afectează astfel o clădire administrativă și un reper istoric al orașului. Gândul relatează că pompierii au intervenit sâmbătă seara, dar flăcările s-au extins, iar mai multe magazine din centrul Limoges au fost jefuite.

Guvernul promite anchete, iar disputa politică se accentuează

Președintele Emmanuel Macron a cerut calm și a anunțat urmărirea penală a celor responsabili pentru atacuri și distrugeri. Mesajul său a separat autorii violențelor de participanții care își exprimau pașnic revendicările.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că poliția dispune de numeroase înregistrări video pentru identificarea persoanelor implicate, potrivit Mediafax. Digi24 relatează că ministrul a exclus intenția autorităților de a declara starea de urgență.

Autoritățile au convocat o celulă interministerială de criză. Mediafax scrie că primarii Parisului, Marsiliei și Lyonului au solicitat o întâlnire cu premierul pentru discutarea pagubelor și a evoluției evenimentelor.

În paralel, Jean-Luc Mélenchon, liderul La France insoumise, a susținut că majoritatea participanților au manifestat pașnic. El a cerut distribuirea imaginilor de la proteste pe rețelele sociale, relatează Mediafax.

„Vor să ne prezinte drept huligani. Arătați că ei sunt manipulatorii!”, a scris Mélenchon pe X, potrivit agenției.

Disputa politică privește astfel și felul în care liderii prezintă mobilizarea. Anchetele asupra faptelor violente și revendicările sociale rămân însă două planuri distincte ale aceleiași zile de protest.

Ce urmărim mai departe

• Actualizarea bilanțurilor privind persoanele reținute și răniții, inclusiv manifestanții.
• Identificarea autorilor jafurilor și incendiilor, pe baza înregistrărilor invocate de Ministerul de Interne.
• Evaluarea pagubelor la primăria din Limoges și la celelalte clădiri publice atacate.
• Răspunsul premierului la solicitarea de întâlnire formulată de primarii Parisului, Marsiliei și Lyonului.

Surse

• Mediafax
• Gândul