Muntenegru: Proiecte solare aprobate în zone protejate Natura 2000

O investigație recentă realizată de Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) scoate la lumină o realitate îngrijorătoare în Muntenegru: autoritățile de la Podgorica accelerează tranziția către energia verde cu prețul distrugerii unor ecosisteme vitale. Analiza arată că guvernul muntenegrean și Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) au dat undă verde unor proiecte de energie solară în zone propuse pentru includerea în rețeaua europeană Natura 2000, habitate care adăpostesc specii critic amenințate cu dispariția.

Experții avertizează că aceste proiecte comerciale de amploare ar putea duce la pierderea permanentă a habitatelor și la degradarea ireversibilă a florei și faunei locale. Deși energia solară este considerată o soluție ecologică, amplasarea acestor facilități în zone cu biodiversitate ridicată contrazice principiile conservării naturii. BIRN a analizat peste 40 de seturi de cerințe urbanistice și tehnice (UTU) emise de guvern începând cu anul 2023, precum și peste 10 evaluări ale impactului asupra mediului (EIM), descoperind un tipar de ignorare a riscurilor ecologice în favoarea profitului comercial.

Conflictul dintre energia verde și conservarea speciilor

Rețeaua Natura 2000 reprezintă cel mai mare sistem de arii protejate din Europa, creat pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung a celor mai valoroase și amenințate specii și habitate ale continentului. În Muntenegru, siturile propuse pentru această rețea acoperă aproximativ 44% din teritoriul țării, o dovadă a bogăției naturale excepționale a acestui stat balcanic. Cu toate acestea, documentele analizate arată că centralele solare comerciale sunt planificate exact în aceste zone sensibile.

Oliver Avramoski, directorul Biroului Regional al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) pentru Europa de Est și Asia Centrală, subliniază că problema nu este doar dacă un proiect se află formal într-o zonă protejată. „Esențial este dacă situl conține habitate importante, coridoare ecologice sau funcții ecosistemice care ar putea fi afectate semnificativ”, explică acesta. Conform ghidurilor IUCN, locația infrastructurii de energie regenerabilă este factorul determinant pentru impactul asupra biodiversității, iar ignorarea Listei Roșii a IUCN — un etalon global pentru riscul de extincție — reprezintă o eroare gravă de management.

Avertismente ignorate și autorizații controversate

Un caz flagrant identificat de BIRN este cel al companiei Obnovljivi Izvori Energije, care a primit autorizație de construcție pentru centrala solară Predis din Cevo, lângă Cetinje. Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) pentru acest proiect a avertizat explicit că lucrările ar putea distruge permanent tufărișurile de cărpiniță și frasin de munte, precum și două habitate propuse pentru Natura 2000. Cu toate acestea, documentul a argumentat cinic că, deoarece aceste habitate sunt răspândite și în alte părți, eradicarea lor pe amplasamentul proiectului „nu ar avea consecințe negative semnificative”.

Într-un alt exemplu, compania MEnergy a obținut permisiunea pentru o centrală solară masivă de 385 de megawați la granița dintre Cetinje și Niksic. Aici au fost înregistrate 70 de specii aflate pe Lista Roșie a IUCN și patru habitate Natura 2000. Deși evaluarea a recunoscut că proiectul va avea un impact negativ major, ducând la distrugerea unor habitate și degradarea altora, autoritățile au considerat că biodiversitatea nu este „unică” pentru acea zonă specifică, permițând astfel continuarea investiției.

Accelerarea procedurilor și riscul „cecului în alb”

Recent, parlamentul din Muntenegru a adoptat modificări la Legea privind utilizarea energiei din surse regenerabile, introducând proceduri de autorizare mult mai rapide. Statul poate acum să desemneze „zone de accelerare a regenerabilelor”, unde proiectele sunt tratate ca fiind de interes public major, beneficiind de proceduri simplificate. Această schimbare legislativă a stârnit un val de critici din partea societății civile.

Inițiativa civică „Save Brezna” a avertizat că aceste amendamente nu protejează clar așezările umane, proprietățile private, terenurile agricole sau resursele de apă. Există temerea că statutul de „interes public major” va deveni un „cec în alb pentru profitul privat”. De asemenea, Societatea Ecologiștilor din Muntenegru și rețeaua CEE Bankwatch au criticat noul termen de doar șase luni pentru evaluarea proiectelor cu impact semnificativ asupra naturii, considerând că timpul este insuficient pentru studii științifice riguroase.

Pericolele ascunse: Eroziune și inundații

Dincolo de pierderea biodiversității, experții atrag atenția asupra riscurilor geologice. Almir Muhamedbovic, analist în domeniul energiei, avertizează că parcurile solare de mari dimensiuni pot modifica modul în care solul absoarbe apa. „Prestațiile din Bosnia și Herțegovina au arătat că ploile abundente în jurul parcurilor solare mari pot declanșa eroziuni și alunecări de teren, deoarece panourile împiedică absorbția apei în sol, creând torenți periculoși”, explică acesta.

În Ulcinj și în Parcul Natural Râul Zeta, investitorii au încercat să transforme terenuri agricole valoroase în zone industriale solare. Deși autoritățile locale din Danilovgrad au refuzat inițial aprobarea din cauza deficiențelor majore în evaluarea impactului asupra florei și faunei, Agenția centrală pentru Protecția Mediului a intervenit, hotărând că proiectele nu necesită o evaluare completă. Această decizie a fost ulterior anulată de Ministerul Ecologiei în urma unor apeluri venite chiar din interiorul agenției, de la experți ornitologi.