Serbia: Proteste față de legea ce permite construcții pe terenuri arse

Decizia Parlamentului Serbiei de a adopta o serie de amendamente controversate la Legea Planificării și Construcțiilor a stârnit un val de critici virulente din partea societății civile. Două dintre cele mai influente organizații neguvernamentale din țară, Transparency Serbia și Institutul de Reglementare pentru Energii Regenerabile și Mediu (RERI), au emis o declarație comună prin care denunță noile prevederi legale. Acestea permit, sub pretextul „interesului public”, schimbarea destinației terenurilor forestiere care au fost recent distruse de incendii de vegetație, deschizând calea pentru proiecte de infrastructură sau construcții civile pe situri protejate.

Contextul dezastrului ecologic din Deliblatska Pescara

Această mișcare legislativă vine într-un moment critic pentru mediul înconjurător din Serbia. În luna august 2026, țara s-a confruntat cu incendii de vegetație fără precedent, care au afectat grav Rezervația Naturală Specială Deliblatska Pescara (Dunele Deliblato). Situată în nordul Serbiei, aceasta este cea mai mare zonă nisipoasă din Europa și reprezintă un rezervor inestimabil de biodiversitate. Fiind o arie protejată de categoria I și de importanță națională, distrugerea a peste 3.500 de hectare din această rezervație a provocat o undă de șoc în rândul ecologiștilor.

Conform datelor furnizate de serviciul european de monitorizare Copernicus, până la data de 26 august, suprafața totală afectată de incendii în întreaga Serbie a ajuns la aproximativ 13.920 de hectare. În acest context de criză ecologică, activiștii consideră că prioritatea statului ar fi trebuit să fie reîmpădurirea și conservarea, nu facilitarea procedurilor de construcție pe terenurile pârjolite.

Modificările legislative și „portița” interesului public

Amendamentele adoptate de Parlamentul sârb pe 31 august stipulează, la nivel teoretic, că terenurile forestiere unde pădurea a fost distrusă de foc își păstrează destinația prevăzută în planurile de urbanism anterioare incendiului. Această prevedere pare, la prima vedere, o măsură de protecție împotriva incendierilor intenționate în scop imobiliar. Totuși, legea introduce o excepție majoră care anulează practic această protecție.

Excepția permite schimbarea utilizării terenului în cazurile în care este necesară implementarea unui proiect pentru care a fost stabilit un „interes public” sau pentru construcția unor facilități de infrastructură publică. Criticii susțin că noțiunea de „interes public” este adesea interpretată arbitrar de către autoritățile de la Belgrad, servind drept paravan pentru proiecte comerciale sau industriale care beneficiază de susținere politică, în detrimentul conservării naturii.

Lipsa de transparență în procesul de adoptare

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate de Transparency Serbia și RERI vizează modul în care aceste modificări au fost introduse în circuitul legislativ. Prevederile referitoare la construcțiile pe terenuri arse nu făceau parte din proiectul de lege original trimis de Guvern către Parlament. Acestea au fost introduse „pe ușa din spate”, prin amendamente depuse direct în cadrul sesiunii comisiei parlamentare, evitând astfel dezbaterea publică și consultările cu experții în mediu.

Această strategie legislativă a redus drastic transparența procesului, alimentând suspiciunile că modificările au fost făcute cu dedicație pentru anumiți investitori. Organizațiile subliniază că, în loc să liniștească publicul alarmat de amploarea incendiilor, autoritățile au ales o abordare opacă, care ridică semne de întrebare legitime cu privire la soarta viitoare a terenurilor afectate de dezastre naturale.

Riscurile de corupție și impactul asupra biodiversității

Experții avertizează că noua lege ar putea crea un stimulent periculos. Dacă un teren protejat devine construibil după ce pădurea de pe el dispare, există riscul ca incendiile să fie provocate deliberat pentru a „curăța” terenul în vederea unor dezvoltări ulterioare. Chiar dacă legea menționează infrastructura publică, experiența anterioară din regiune arată că astfel de proiecte pot include ulterior facilități private conexe.

Deliblatska Pescara nu este doar un peisaj spectaculos, ci și un ecosistem fragil care adăpostește specii rare de plante și animale. Intervenția umană prin construcții masive în aceste zone ar putea duce la o pierdere iremediabilă a biodiversității. Activiștii cer guvernului să revină asupra acestor modificări și să garanteze că nicio construcție nu va fi ridicată pe terenurile afectate de incendii, indiferent de natura proiectului, pentru a permite regenerarea naturală a pădurilor.