Verdict istoric la Haga: Hashim Thaci condamnat la 25 de ani

Decizia istorică pronunțată miercuri, 16 septembrie 2026, de Camerele Specializate pentru Kosovo de la Haga a trimis unde de șoc în întreaga regiune a Balcanilor. Fostul președinte Hashim Thaci, alături de foștii președinți ai parlamentului Kadri Veseli și Jakup Krasniqi, precum și fostul deputat Rexhep Selimi, au fost găsiți vinovați de crime de război comise în timpul conflictului din 1998-1999. Sentințele sunt grele: Thaci și Krasniqi au primit câte 25 de ani de închisoare, Veseli 18 ani, iar Selimi 13 ani. Această hotărâre marchează un punct de cotitură în eforturile internaționale de a stabili responsabilitatea pentru atrocitățile comise în timpul destrămării fostei Iugoslavii.

Reacții vehemente la Pristina și Tirana

Premierul kosovar Albin Kurti a reacționat imediat, condamnând verdictul într-un mesaj video postat pe Instagram. Kurti a descris decizia drept o „injustiție inacceptabilă” și a subliniat că hotărârea „trebuie fără îndoială să fie anulată și rectificată în apel”. Pentru mulți albanezi din Kosovo, cei patru condamnați nu sunt criminali, ci eroi care au luptat pentru eliberarea țării de sub opresiunea regimului condus de Slobodan Milosevic. Președintele interimar, Albulena Haxhiu, a calificat verdictul drept „șocant”, în timp ce Partidul Democrat din Kosovo (PDK), formațiune condusă în trecut de Thaci și Veseli, a susținut că procesul s-a bazat pe „materiale fabricate de aparatul de stat și propaganda sârbă”.

Fostul premier Ramush Haradinaj, el însuși achitat de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în 2012, a declarat că lupta pentru dreptate trebuie să continue, reiterând ideea că UÇK a purtat un război de eliberare legitim. În Albania vecină, președintele Bajram Begaj și-a exprimat „tristețea profundă”, afirmând că nimic nu poate păta imaginea UÇK. Premierul albanez Edi Rama a fost și mai tranșant, publicând o imagine sugestivă cu sârmă ghimpată peste harta Europei, însoțită de un singur cuvânt: „Marre” (Ruşine).

Proteste și tensiuni pe străzile din Haga și Pristina

Anunțarea verdictului a fost urmată de scene de furie. La Pristina, cetățenii adunați să urmărească transmisiunea în direct au mărșăluit spre clădirea guvernului. Protestele au degenerat rapid, unii manifestanți aruncând cu pietre și spărgând ferestrele instituțiilor publice. Poliția a intervenit pentru a restabili ordinea după ce barierele de securitate au fost dărâmate. Situația a fost tensionată și la Haga, unde mii de albanezi veniți din diaspora au protestat în fața sediului instanței. Au avut loc ciocniri scurte cu poliția olandeză, care a blocat accesul mulțimii către clădirea Camerelor Specializate.

Perspectiva Belgradului: O confirmare a „terorismului”

În contrast total cu reacțiile din Kosovo, oficialii de la Belgrad au salutat decizia instanței. Ministrul sârb de Interne, Ivica Dacic, liderul Partidului Socialist (fostul partid al lui Milosevic), a declarat că verdictul este o confirmare „întârziată, dar clară” a faptului că UÇK a fost o „organizație criminală și teroristă”. Totuși, Dacic a criticat instanța pentru respingerea acuzațiilor de crime împotriva umanității, considerând acest aspect o „insultă la adresa victimelor”.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a adoptat o poziție mai calculată, cerând evitarea „euforiei”. Vucic a profitat de ocazie pentru a critica standardele duble ale comunității internaționale, comparând reacțiile la acest verdict cu criticile primite de Serbia săptămâna trecută, după funeraliile cu onoruri militare ale criminalului de război Ratko Mladic. Vucic a întrebat retoric ce s-ar fi întâmplat dacă oficialii sârbi ar fi declarat despre un condamnat că este un „eliberator inocent”, așa cum au făcut liderii de la Pristina.

Poziția comunității internaționale și contextul legal

Judecătorul președinte Charles Smith III a ținut să precizeze în timpul citirii sentinței că acest proces „nu vizează legitimitatea Armatei de Eliberare din Kosovo”, ci responsabilitatea individuală a celor patru inculpați. Această nuanță juridică este esențială pentru a preveni interpretarea verdictului ca o condamnare a întregii lupte pentru independență a Kosovo. Aliații occidentali ai Kosovo au încercat să tempereze spiritele. Lord Wood, ministrul britanic pentru Europa, a subliniat că aceste constatări vizează indivizi și nu ar trebui folosite pentru a inflama tensiunile etnice.

Marta Kos, comisarul european pentru extindere, a reiterat că verdictul este despre „responsabilitatea individuală și dreptatea pentru victimele din toate comunitățile”. În acest context, Ministerul de Externe al Croației a emis un comunicat prin care amintește că, indiferent de acest verdict, contextul istoric rămâne neschimbat: populația din Kosovo a fost victima represiunii regimului Milosevic.