Adoptarea AI în Europa: Impactul asupra economiei și productivității

Adoptarea inteligenței artificiale (AI) a devenit un pilon central al strategiei economice europene, chiar dacă dezvoltarea modelelor de frontieră este concentrată în Statele Unite și China. Philip R. Lane, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), a subliniat în cadrul unui simpozion recent că modul în care firmele europene integrează aceste tehnologii va determina traiectoria productivității în anii următori. Deși Europa nu conduce cursa dezvoltării software-ului de bază, companiile de pe continent sunt actori esențiali în lanțul global de aprovizionare și în finanțarea infrastructurii necesare.

Investițiile digitale și schimbarea structurii economice

Datele prezentate de BCE indică o transformare structurală profundă. Din 2014, investițiile digitale în zona euro au crescut cu 73% în termeni reali, urcând de la 2,3% la 3,3% din PIB. Deși acest ritm este depășit de cel al Statelor Unite, accelerarea observată începând cu anul 2024 marchează un punct de cotitură. În Europa, aceste investiții s-au concentrat în principal pe active intangibile, în timp ce investițiile în centre de date au reprezentat o pondere mai mică, dar în creștere.

Conform sondajului telefonic realizat de BCE în rândul corporațiilor, firmele raportează că AI a adăugat aproximativ 10% la planurile lor de cheltuieli de capital pentru anul curent. Această cerere a susținut activitatea economică în ultimii doi ani, în special în sectoarele de computere, electronice și servicii de informare și comunicare. Indicatorii Purchasing Managers’ Index (PMI) confirmă că producția, ocuparea forței de muncă și comenzile noi au evoluat mult mai favorabil în subsectorul echipamentelor tehnologice comparativ cu restul industriei prelucrătoare.

Rolul Europei în lanțul global de aprovizionare AI

Firmele europene nu sunt doar consumatori, ci și furnizori critici. Exporturile și importurile legate de AI cresc rapid în zona euro, în special în ceea ce privește componentele hardware pentru centrele de date (compute, stocare și rețele). Interesant este faptul că prețurile de import pentru bunurile AI în zona euro au avut o creștere mai temperată decât în alte regiuni economice majore, ceea ce a limitat impactul asupra inflației globale.

Deși prețurile bunurilor AI au contribuit la inflația bunurilor industriale, impactul asupra indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP) rămâne limitat. Aceasta se datorează ponderii relativ scăzute a acestor bunuri în coșul de consum (doar 3,4% din HICP). Pe partea de servicii, se observă o creștere semnificativă a importurilor de licențe software din SUA începând cu 2022, reflectând achizițiile masive de tehnologie AI de la marii furnizori americani.

Finanțarea revoluției tehnologice și piețele de capital

Investitorii europeni joacă un rol major în finanțarea expansiunii AI la nivel global. Aceștia au devenit cumpărători importanți de acțiuni tehnologice din SUA și de obligațiuni denominate în euro emise de firme americane (cunoscute sub numele de „reverse Yankees”). Datele arată că achizițiile de obligațiuni emise de firmele tech americane au crescut, în timp ce interesul pentru titlurile de stat americane a scăzut ușor.

În sectorul bancar, creditarea către firmele legate de AI a contribuit substanțial la creșterea agregată a creditului. Fără acest segment, condițiile de creditare ar fi fost percepute ca fiind mult mai stricte. Băncile europene anticipează o creștere susținută a cererii de împrumuturi pentru infrastructura digitală, în special pentru centrele de date. Strategia actuală a băncilor se concentrează mai mult pe finanțarea furnizorilor de infrastructură decât pe dezvoltatorii de software sau pe firmele care doar adoptă tehnologia.

Dinamica adoptării AI la nivelul firmelor și angajaților

De la lansarea ChatGPT la sfârșitul anului 2022, interesul firmelor europene pentru AI a explodat. Proporția companiilor care menționează AI în discuțiile cu investitorii a crescut de la 10% la 40%. Sondajul SAFE (Survey on the Access to Finance of Enterprises) arată că 64% dintre firme utilizează AI experimental sau moderat, în timp ce doar 7% raportează o utilizare „semnificativă”.

Principalele motive pentru adoptare sunt îmbunătățirea proceselor de afaceri (62%) și inovația (23%), în timp ce reducerea costurilor cu forța de muncă este citată de doar 15% dintre firme. Un experiment interesant realizat de BCE a demonstrat că firmele tind să își crească investițiile în AI atunci când percep o presiune competitivă din partea rivalilor interni, în timp ce competiția externă are un impact mai redus asupra deciziilor lor imediate.

În ceea ce privește forța de muncă, 52% dintre lucrătorii europeni declară că folosesc AI la locul de muncă, o dublare față de anul 2024. Rata de adopție este mai mare în rândul tinerilor și al celor cu studii superioare. Utilizatorul median raportează o economie de trei ore pe săptămână (aproximativ 7,7% din timpul de lucru). Cele mai mari câștiguri de eficiență sunt raportate în programare (șase ore pe săptămână), deși utilizarea cea mai frecventă rămâne în cercetare, scriere și editare de text.