Cum funcționează o centrală nucleară și de ce depinde Cernavodă de apa Dunării

Cum transformă o centrală nucleară căldura în electricitate

Reactorul produce căldură, nu electricitate direct. Instalațiile centralei folosesc această căldură pentru a obține abur, care pune în mișcare o turbină. Turbina antrenează generatorul electric.

La Cernavodă, cele două reactoare folosesc tehnologia canadiană CANDU, denumire provenită din Canadian Deuterium Uranium. Combustibilul este uraniul natural. Apa grea îndeplinește rolurile de moderator și agent de răcire, în două sisteme independente, închise.

Procesul de producție urmează câțiva pași:

1. Fisiunea nucleară eliberează căldură în reactor.
2. Circuitul primar transportă căldura către generatoarele de abur.
3. Apa obișnuită din circuitul secundar preia căldura și se transformă în abur.
4. Aburul acționează turbina, iar aceasta antrenează generatorul.
5. Condensatorul răcește aburul și îl transformă din nou în apă, pentru reutilizare.

Apa grea din instalațiile reactorului și apa Dunării au funcții diferite. Fluviul asigură apa necesară răcirii condensatorului. Această apă nu participă la reacția nucleară și nu atinge combustibilul.

Un reactor CANDU de la Cernavodă are 380 de canale de combustibil și patru generatoare de abur. Puterea termică ajunge la 2.062 MW, iar puterea electrică brută la 706,5 MW.

Cele două valori nu măsoară același lucru. Prima descrie căldura produsă, iar a doua exprimă puterea electrică brută obținută prin transformarea acesteia.

Câtă electricitate produce centrala de la Cernavodă

România operează două reactoare nucleare, ambele la Cernavodă. Guvernul indică o capacitate totală de aproximativ 1.400 MW și o contribuție de circa 18% la producția națională de electricitate.

Ponderea nu reprezintă un procent fix pentru fiecare perioadă. Datele prezentate despre centrală plasează contribuția celor două unități în jurul intervalului 18–20% din producția de energie electrică.

Reperele de funcționare ajută la înțelegerea diferenței dintre pornirea unui reactor și exploatarea sa comercială:

În evaluarea publicată în aprilie 2026, Comisia Europeană atribuie Unității 1 aproximativ 10% din electricitatea României. Această cifră privește un singur reactor, nu întreaga centrală.

O confuzie frecventă apare între capacitate și producție. Capacitatea exprimată în MW descrie puterea instalației. Producția privește energia obținută într-un interval, iar ponderea națională o raportează la totalul produs în țară.

Nuclearelectrica deține și operează centrala. Statul român controlează majoritatea capitalului companiei, singurul operator de centrale nucleare din România.

De ce contează nivelul Dunării pentru funcționarea reactoarelor

După trecerea prin turbină, aburul trebuie să redevină apă. La Cernavodă, apa Dunării răcește condensatorul și permite continuarea acestui circuit.

Un nivel foarte scăzut al fluviului poate limita debitul disponibil pentru răcire. De aceea, operatorul urmărește permanent nivelul apei și aplică proceduri pentru situațiile în care acesta se apropie de praguri extreme.

Oprirea controlată protejează instalația; nu înseamnă, prin ea însăși, un accident nuclear. Procedurile prevăd oprirea unităților înainte ca debitul insuficient să creeze o problemă de securitate nucleară.

Fiecare unitate are un nivel prestabilit pentru luarea acestei decizii. Scăderea nivelului Dunării nu echivalează automat cu oprirea simultană a ambelor reactoare.

În explicațiile publicate în 2015, Nuclearelectrica descria rezervele din bazinul de aspirație și utilizarea unor pompe speciale pentru răcire după oprire. Compania menționa și un sistem de pompare din două puțuri de mare adâncime.

Răcirea rămâne necesară chiar dacă reactorul nu mai produce electricitate. Combustibilul continuă să elibereze căldură reziduală, pe care sistemele centralei trebuie să o evacueze.

Prin urmare, trebuie separate două întrebări: dacă centrala poate continua producția și dacă instalațiile pot rămâne în siguranță după oprire. Procedurile de răcire urmăresc inclusiv a doua situație.

Cine autorizează și controlează activitățile nucleare în România

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, cunoscută drept CNCAN, reglementează, autorizează și controlează domeniul nuclear. Cadrul său de competență se bazează pe Legea nr. 111/1996.

CNCAN funcționează în subordinea Guvernului, iar prim-ministrul îi coordonează activitatea prin Secretariatul General al Guvernului. Instituția nu operează centrala de la Cernavodă: acest rol revine Nuclearelectrica.

Reglementările CNCAN acoperă mai mult decât funcționarea reactorului:

• securitatea nucleară și protecția împotriva radiațiilor ionizante;
• protecția fizică a materialelor și instalațiilor;
• transportul materialelor radioactive;
• gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului uzat;
• pregătirea și răspunsul la urgențe nucleare sau radiologice;
• controlul neproliferării armelor nucleare.

Normele aprobate prin ordinul președintelui CNCAN obligă persoanele și organizațiile care desfășoară activități nucleare. Autoritatea le revizuiește pentru corelarea cu legislația europeană, standardele internaționale și evoluțiile tehnologice.

Controlul nu se încheie odată cu emiterea autorizației. CNCAN verifică respectarea limitelor și condițiilor acesteia pe durata valabilității. Instituția poate controla activități și după incidente sau când primește informații despre operațiuni neautorizate.

Dacă titularul încalcă prevederile legale, CNCAN poate suspenda sau retrage autorizația, integral ori parțial. Autoritatea poate acționa din proprie inițiativă sau în urma unei sesizări.

Ce presupune retehnologizarea și cum se verifică sprijinul public

Retehnologizarea urmărește prelungirea funcționării unei unități existente. Nu trebuie confundată cu ridicarea unui reactor nou sau cu majorarea automată a puterii instalate.

Pentru Unitatea 1, România a notificat Comisiei Europene, în ianuarie 2026, un proiect care păstrează capacitatea de 706 MW. Obiectivul propus este un nou ciclu de operare de 30 de ani.

Comisia indică anul 2027 drept final al duratei estimate a ciclului existent. Valoarea nominală estimată a proiectului notificat în 2026 este de 3,2 miliarde de euro.

Planul de sprijin public cuprinde patru instrumente:

1. Un grant de 600 de milioane de euro.
2. Garanții de stat pentru împrumuturile destinate investiției.
3. Un contract pentru diferență bidirecțional, numit CfD, pe 30 de ani, pentru stabilizarea veniturilor centralei.
4. Un mecanism de protecție față de modificările de reglementare din timpul construcției și exploatării.

La 16 aprilie 2026, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra acestui sprijin. Evaluarea preliminară considera proiectul necesar, dar identifica îndoieli privind compatibilitatea integrală a măsurilor cu regulile europene.

Deschiderea investigației nu reprezintă o aprobare finală și nici o respingere definitivă. Ea privește ajutorul de stat, nu înlocuiește autorizarea nucleară.

Statele membre își aleg mixul energetic. Totuși, sprijinul pentru energia nucleară trebuie să respecte condițiile articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Ajutorul trebuie să fie necesar și proporțional. El nu trebuie să afecteze schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun.

Surse

• sgg.gov.ro — Organizarea și funcționarea CNCAN
• ec.europa.eu — Evaluarea sprijinului pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă