Cum acoperă România deficitul de energie după oprirea Cernavodă

Centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit, dar lumina rămâne aprinsă. Cel puțin asta promite Ministerul Energiei. După ce Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 27 iulie din cauza debitului Dunării, iar Unitatea 2 a intrat în proceduri de oprire pe 30 iulie, România a rămas pentru prima dată fără cei 1.400 MW nucleari care asigurau 20% din consum. Întrebarea pe care o pun toți, de la traderi la oameni obișnuiți, e simplă: cu ce acoperim gaura?

Planul Ministerului Energiei

Ministerul Energiei a anunțat marți, într-un comunicat oficial, că Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2 și că sistemul rămâne în echilibru.

În același timp, ministerul vine și cu câteva soluții, trei mai exact.

Unu, importuri. România va importa masiv în orele de vârf de seară, când consumul sare și producția solară dispare. Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat la Digi24 că țara poate asigura necesarul în principal prin importuri.

Alta sursă a fost identificată în cărbunele scos din rezervă. Mai exact, Grupul Energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. Este un grup de 330 MW pe lignit, ținut în conservare pentru situații de criză, exact ca aceasta.

În final, a treia soluție este apă mai multă de la Hidroelectrica. Capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica va fi utilizată în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile pentru a compensa energia care nu va mai fi produsă și pentru menținerea echilibrului SEN.

La toate acestea de mai sus se mai adaugă și producția eoliană, care în august a avut zile bune.

Vindem cu 50 euro, cumparam cu 250 euro

Planul ține luminile aprinse, dar factura e usturătoare. România trăiește un paradox energetic descris perfect de Asociația Energia Inteligentă.

În aprilie 2026, România a exportat energie electrică la prețuri medii de aproximativ 50 de euro/MWh la prânz, când fotovoltaicele produc la maximum, și a importat seara la prețuri care au urcat până la 250 de euro/MWh. În relația cu Bulgaria, am importat energie de 33,4 milioane euro și am exportat de doar 5 milioane euro. Deși cantitativ am importat doar de două ori mai mult, valoric am plătit de aproape șapte ori mai mult.

De ce? Pentru că nu avem stocare. 95% dintre bateriile instalate în România sunt grid-following, adică doar urmăresc rețeaua, nu o stabilizează. În Bulgaria, 20% sunt deja grid-forming, care pot forma și stabiliza rețeaua. Raportul dintre stocare și regenerabile e de 6% la noi față de 30% în Bulgaria.

Fără Cernavodă, dependența de importuri scumpe seara crește exponențial. Iar Rovinari 4, deși util, produce energie la 120-150 euro/MWh cu certificate CO2 incluse, față de 30-40 euro/MWh, cât produce nuclearul.

Nuclearelectrica invocă forța majoră

Ca să se protejeze juridic, Nuclearelectrica a obținut de la Camera de Comerț Constanța avize de existență a cazului de forță majoră pentru contractele de livrare a energiei. Motivul oficial: seceta hidrologică severă din bazinul Dunării, care a coborât debitul și nivelul fluviului sub valorile necesare pentru alimentarea în condiții de securitate nucleară a sursei de apă tehnologică și de răcire.

Asta înseamnă că neîndeplinirea unor contracte de vânzare a energiei nu îi este imputabilă. E un eveniment extern, imprevizibil, care le permite să nu plătească penalități uriașe partenerilor.

Ministerul Energiei și Transelectrica spun că puterea instalată totală în SEN a urcat la 20.206 MW la 1 august, din care circa 70% regenerabile, cu disponibilitate volatilă. Teoretic, avem capacitate. Practic, când nu bate vântul, nu e soare și nu avem nuclear, rămân 1.600 MW pe cărbune din 10 grupuri și gazele care încă așteaptă Mintia și Iernut.

Am câștigat timp cu barje, plătim cu importuri

Operațiunea cu barjele de la Cernavodă ne-a adus 8 centimetri și 9 zile. Dar barjele nu produc megawați. Când Unitatea 2 se oprește, gaura de 700 MW se acoperă cu importuri scumpe, cu un grup pe cărbune scos din rezervă și cu apa din lacurile Hidroelectrica, care și ea e la un nivel scăzut din cauza secetei.

Pe termen scurt, nu vom avea blackout. Pe termen mediu, criza asta arată vulnerabilitatea structurală: am trecut de 20.000 MW instalați, dar 70% sunt regenerabile volatile, fără stocare, și am închis jumătate din cărbune în 4 ani fără să punem nimic ferm în loc.

Soluția reală nu e Rovinari 4, ci baterii grid-forming, Mintia și Iernut funcționale în 2027 și, ironic, finalizarea proiectului de dragare pe Brațul Bala, care e blocat de trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor. Până atunci, plătim diferența dintre 50 și 250 de euro/MWh din buzunarul nostru.

Surse:

1. Criza energetică din România din august 2026 - Wikipedia / Ministerul Energiei - https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_energetic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia_din_august_2026

2. Economica.net